Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «In filozofie indoiala este mama inventiilor, caci ea croieste drumul catre adevaratele descoperiri.» - [Galileo Galilei]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  14814767  
  Useri online:   22  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
 
[ PROZA ] Liviu Gogu

Poveste
 
A fost odatã... Aşa începe orice poveste şi aşa ar trebui sã înceapã şi aceasta. Eu o sã trec totuşi peste o parte din arhicunoscuta şi oarecum stupida introducere... Se ştie cã Ţdacã n-ar fi fost, nu s-ar povesti", nu-i aşa?...
E vorba, în povestea pe care vreau s-o spun, despre o TARÃ... O ţarã care, zice-se, s-ar afla undeva... peste nişte munţi... sau între nişte munţi... ori împrejurul unor munţi... sau, cine ştie?... poate toate cele trei variante la un loc... Oricum, amãnuntul este lipsit de importanţã...
În ţara respectivã se zice cã dintotdeauna, sau mai precis, de când istoria începuse a Ţţine minte", toate lucrurile se fãceau invers decât ar fi fost normal sã se facã. Spre exemplu, hoţii erau ţinuţi la loc de cinste şi chiar invidiaţi. Cuvântul Ţhoţule!", rostit cu un zâmbet larg, plin de mândrie şi bucuria speranţei, era chiar unul de alint, cu care pãrinţii îşi drãgãleau copii, atunci când aceştia din urmã fãceau câte-o boroboaţã. Şi minciuna avea acolo rang de virtute, iar adevãrul constituia, de regulã, un aspect deranjant, stânjenitor şi care era recomandat sã nu fie zgândãrit. Nu mai vorbesc de trãdare şi de trãdãtori!... Doamne, cu câtã delicateţe... cu câtã linişte interioarã şi seninãtate, se practica trãdarea în acel loc binecuvântat de Dumnezeu!!!
Mai grav era faptul cã aceste Ţcalitãţi" despre care tocmai fãcui vorbire, se întâlneau cu precãdere la cei ajunşi sã conducã destinele celor mulţi, adicã atât la cei aflaţi în capul statului, cât şi la cârmuitorii locali. Acest fapt, zice-se, cã ar fi fost chiar voia Atotputernicului care, conform unei legende autohtone, la facerea lumii, pe când împrãştia pe Pãmânt toate bogãţiile solului şi ale subsolului, scãpase, din greşealã... sau nu!... peste teritoriul tãrii respective, cele mai multe dintre acestea. Sfântul Petru, care-l însoţea în calitate de sfetnic credincios, dar, probabil şi din raţiuni contabiliceşti, exclamase speriat: ŢDoamne, ce fãcuşi? Le-ai dat ãstora toate bogãţiile din lume, de-or sã ajungã sã stãpâneascã planeta!" Dumnezeu însã îi rãspunsese calm: ŢStai liniştit, Petre!... O sã le dau, în schimb, nişte conducãtori, de n-or sã le foloseascã la nimic..." N-avem de unde şti, fireşte, dacã legenda aceasta are la bazã, sau nu, vreun sâmbure de adevãr, sau este purã ficţiune, însã un fapt este cert şi anume acela cã cetãţenii acelei ţãri, atunci când mergeau la vot, alegeau întotdeauna candidatul pe care puneau ştampila, având grijã sã respecte cu sfinţenie presupusa hotãrâre divinã, mai sus enunţatã.
Existaserã, încã din cele mai vechi timpuri şi continuau sã se nascã printre cetãţenii ţãrii despre care vorbim şi unii loviţi de-un optimism deşãnţat, care credeau şi îşi puneau toatã speranţa, într-o predicţie veche de mii de ani, ce spunea cã situaţia se va schimba şi pe acele meleaguri, atunci când puricii, potcoviţi cu nouãzeci şi nouã de ocale de fier, vor sãri pânã în înaltul cerului. Din acest motiv, pe parcursul întregii lor istorii naţionale existaserã o mulţime de indivizi, ce-şi trãiserã vieţile scrutând cerul cu privirea, cu credinţa cã vor zãri într-o bunã zi, micile insecte proiectându-se delicat spre înaltul cerului, zdrãngãnindu-şi la multiplele lor picioruşe, imensele potcoave metalice.
Timpul însã trecea, istoria se scria filã cu filã, iar vieţile locuitorilor se derulau, zi dupã zi, an dupã an, veac dupã veac, sub semnul perpetuu al aceloraşi valori rãsturnate. Dar, cum toate pe lumea asta au un început, ajung, la un moment dat şi la un final, aşa cã, iatã, şi-n ţara cu pricina, s-a întâmplat într-o bunã zi ceva ce avea sã schimbe totul din temelii. Schimbarea s-a produs, bineînţeles, dintr-o eroare... Da, da! Dintr-o nedoritã, dar pânã la urmã beneficã, eroare!...
Iatã cum s-au întâmplat lucrurile. Într-o iarnã, dupã un scrutin electoral – fireşte, fraudat – un parlamentar nou ales, a venit cu o propunere , care a fãcut sã le sticleascã ochii celor mai mulţi dintre colegii sãi din înaltul for legislativ. Respectivul a lansat în Parlament o iniţiativã cât se poate de raţionalã pentru modul de gândire împãmântenit pe acel tãrâm, el dorind, nici mai mult, nici mai puţin, decât dezincriminarea Ţvalorilor" real apreciate de popor, respectiv, furtul, înşelãtoria, falsul, evaziunea, trãdarea, minciuna etc. şi scoaterea lor de sub incidenţa Codului penal. În acelaşi timp, a propus incriminarea celor mai hulite şi stânjenitoare dintre Ţdefectele" umane şi anume, cinstea, corectitudinea şi onestitatea.
Au existat, cum era de aşteptat şi unele obiecţii. Un distins parlamentar, dintr-un colegiu din nordul ţãrii, şi-a exprimat, într-o retoricã impecabilã, legitima-i îngrijorare.
– Stimaţi colegi! a urlat el, de la înalta tribunã. Propunerea este bunã, nimic de zis, a continuat cu aplomb. Nu pot însã sã nu mã întreb, cam ce-o sã fie, atunci când toatã populaţia scumpei noastre ţãrişoare, va avea liber sã înfãptuiascã tot ceea ce azi doar admirã la n... Doamne apãrã şi pãzeşte!... era sã zic Ţla noi"... ceea ce azi doar admirã la alţii.
Ilustrul iniţiator al propunerii, care se pare cã avea replicã la toate, a spulberat printr-un discurs magistral, orice urmã de neîncredere.
– Doamnelor şi domnilor! A tunat el din spatele pupitrului. Vã înţeleg neîncrederea, dar nu v-o aprob. Vã asigur cã am studiat bine problema, iar concluzia la care am ajuns este cã situaţia nu se va schimba sub nici o formã... Iatã de ce!... Odatã cu adoptarea noii legi, faptele încriminate azi, vor deveni profesii legale. Vom crea chiar instituţii de formare profesionalã, axate pe pregãtirea personalului în noile domenii de activitate, întrucât şi aici, ca în orice meserie, oamenii vor avea nevoie de documente care sã le ateste competenţele profesionale. Vã daţi seama cã, aşa cum se întâmplã în orice zonã profesionalã profitabilã, vor putea sã se califice toţi doritorii, dar nu vor putea profesa decât aceia care au într-adevãr înclinaţii spre acel gen de muncã, cu atât mai mult cu cât eu estimez cã aici concurenţa va fi devastatoare. Prin urmare, credeţi c-o sã supravieţuiascã pe piaţa muncii un ageamiu, care o sã vrea, spre exemplu, sã fure – nu conteazã cã de la stat, ori de la privat!... cã din buzunare, ori cu acte-n regulã!... – dacã n-are anumite calitãţi native, pe care nu vreau sã le mai enumãr eu aici? Nu! Fireşte cã nu!... E ca şi când ar vrea sã profeseze chirurgia, un bolnav de Parkinson. În concluzie, doamnelor şi domnilor! Pot sã vã garantez cã dupã legalizare, aceste îndeletniciri devenite meserii, vor fi desfãşurate tot de cei care le practicã astãzi. Mai mult, practicanţii noilor profesii vor avea cu siguranţã grijã sã se asocieze în diverse organizaţii cu caracter profesional, în care sã nu permitã accesul oricãrui neavenit, cãruia i s-a nãzãrit... sã zicem... sã practice înşelãciunea... ori evaziunea...
Rãspunsul parlamentarului a fost, pare-se, mulţumitor, deoarece sfârşitul sãu s-a pierdut în ropotele de aplauze ale distinsului auditoriu.
Un deputat din Capitalã, a vrut sã ştie, care crede iniţiatorul legii cã va fi soarta bugetului de stat, dupã ce evaziunea fiscalã va deveni legalã.
– N-o sã fie nicio problemã, stimate coleg! Odatã devenitã legalã, o vom putea impozita, aducând astfel bani suplimentari la bugetul statului. Mai mult, având în vedere estimãrile, care semnaleazã profitabilitãţi deosebite în acest domeniu, voi propune chiar Guvernului sã acorde unele stimulente importante pentru încurajarea acesteia.
Ultima întrebare a venit de la un senator timid şi pipernicit, pe care prea puţini îl cunoşteau. Stãtea, de regulã izolat, într-o margine de salã, iar la discuţii nu prea avea loc sã se bage, dar când o fãcea totuşi, stârnea ilaritatea întregii sãli cu subiectele puerile pe care le aborda.
– Îmi cer iertare!... a început el. Am şi eu o micã nelãmurire... Aş vrea sã ştiu ce se va întâmpla cu cei care vor comite faptele nou încriminate? Adicã cu cei care nu vor putea renunţa la a fi cinstiţi... oneşti... chiar dacã vor vrea... Eu zic cã n-au nici o vinã cã s-au nãscut aşa... mai blegi... fraieri... mã rog... cum i-o crede lumea...
A fost nevoit sã se opreascã şi sã aştepte rãspunsul la cât reuşise sã rosteascã din întrebarea sa, întrucât hohotele de râs ale colegilor sãi, îi acopereau deja cuvintele.
– Vã gândiţi, cu siguranţã, dragul meu coleg, cã se vor umple puşcãriile cu aceşti oameni, nu-i aşa? şi-a început rãspunsul cu o întrebare, iniţiatorul proiectului, zâmbind superior, mândru de perspicacitatea de a fi intuit şi ceea ce nu apucase sã rosteascã parlamentarul. Ei bine, nici din acest punct de vedere nu trebuie sã ne facem griji!... Ştim cu toţii cât este de greu pentru cineva sã dovedeascã despre sine, la noi în ţarã, cã e cinstit, corect sau onest... Vã imaginaţi cât de dificil ar fi pentru un procuror sã facã dovada existenţei acestor delicte, la o altã persoanã... Nici chiar flagrantul, în opinia mea, nu cred c-ar da rezultate, într-o astfel de speţã...
Odatã spulberatã şi ultima obiecţie şi având în vedere cã dezbaterea durase Ţzi de varã, pânã-n searã", iar câţiva dintre parlamentarii noştri (puţin peste jumãtate, din cei prezenţi, fireşte...) Ţmoţãiau" profund, s-a trecut la vot şi, cu o majoritate covârşitoare, inedita iniţiativã legislativã, a fost adoptatã. A venit apoi şi ziua publicãrii legii în Monitorul Oficial, zi din care aceasta începea sã producã efecte. Timpul însã trecea şi pãrea cã nu se întâmplã nimic. Scepticii – puţini la numãr, e adevãrat – care crezuserã cã va avea efecte devastatoare asupra vieţii economico-sociale, începeau deja sã se îndoiascã de previziunea lor.
 
                        Data înregistrãrii textului: 01.08.2013
                        Numãr accesãri / comentarii: 446 / 0
 
Texte recente
Nr Autor Domeniu Data text Titlu text A/C
1 Aurel Conțu POEZIE 16.01.2018 Sã fii ultimul care stinge lumina 13/0
2 Daniel BG POEZIE 15.01.2018 Despre Eminescu 42/0
3 Mariami POEZIE 15.01.2018 Prima ninsoare 17/0
4 elbi POEZIE 14.01.2018 Eminescu 38/0
5 Aurel Conțu PROZA 14.01.2018 Ambuscada 14/0
6 Aurel Conțu POEZIE 14.01.2018 Coşul fermecat al bunicii 16/0
7 bis POEZIE 11.01.2018 Incubator de inimi casante 12/0
8 Tiolia POEZIE 11.01.2018 noaptea sunt Zen 22/0
9 Tiolia POEZIE 11.01.2018 inconştienţa unora 23/0
10 Mariami POEZIE 10.01.2018 Portret într-o expoziţie 21/0
11 Geanina Moldovanu POEZIE 10.01.2018 Demonul mut 14/0
12 Aurel Conțu POEZIE 10.01.2018 Sã treci indiferent pe lângã o pasãre moartã 16/0
13 Camelia Florescu POEZIE 10.01.2018 Nuntã în Cetatea Alba Iulia 25/2
14 Tiolia POEZIE 09.01.2018 complexul Michaelis 28/0
15 Tiolia POEZIE 09.01.2018 media aritmeticã ciobãneascã 22/0
16 Aurel Conțu POEZIE 09.01.2018 Desen în grafit şi cãrbune 16/0
17 cotangenta POEZIE 08.01.2018 dintr-un aşa de mare adânc 18/0
18 cotangenta POEZIE 08.01.2018 oricât de mult mi-aş fi dorit sã fie imensã 17/0
19 Aurel Conțu POEZIE 08.01.2018 Doamne, cât de frumos era îngerul! 19/0
20 Aurel Conțu POEZIE 08.01.2018 Stupoare 12/0
[ HOME ]
Comentarii recente
Nr Autor text Titlu text Comentator Text comentariu
1 Camelia Florescu Nuntã în Cetatea Alba Iulia elbi Frumos!Bun venit pe NODURI!...
2 Aurel Conțu De dragoste elbi Bun venit pe NODURI!...
3 Florin T. Roman Ecouri ale bãtãilor inimii mele - X Camelia Florescu Felicitãri pentru artic...
4 braniste Anul Nou ! elbi Asa sa fie!...
5 bis Începutul de an şi o lunã miratã bis La multi ani cu emotii si poez...
6 bis Începutul de an şi o lunã miratã Tiolia La Multi Ani! Anii trec, vin ...
7 braniste Anul Nou ! Tiolia La multi ani frumosi si sanato...
8 romulus La ceas de colinde elbi Mulţumim, prietene, LA MU...
9 Mariami Lerui ler Mariami Sã ne fie bine î...
10 Mariami Crãciunul sfinţeşte Mariami Dacã lãsã...
11 romulus La ceas de colinde romulus Vã doresc sãrb&a...
12 cotangenta numãrãm stele albe pânã devin verzi romulus Versuri inedite!Un protest fa&...
13 Mariami Lerui ler romulus Frumos! Sãrbãtor...
14 romulus ecou romulus Vã mulţumesc pentr...
15 Mariami Crãciunul sfinţeşte elbi Frumos ai grãit!!!...
16 nuculus Iubita mea e arsa pe rug nuculus Multumesc...
17 nuculus Iubita mea e arsa pe rug Geanina Moldovanu Adanc si cu multe alternante d...
18 nuculus Sunt un ronin nuculus Multumesc, ...
19 nuculus Sunt un ronin elbi Bun venit pe NODURI!...
20 bis Lungul depou al timpului bis Multumesc pentru apreciere, Ro...
[ HOME ]
[ Click aici pentru a vedea un autor / text la întâmplare! ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
ASPRA, Prietenia cuvintelor, antologie cenaclu Noduri si Semne, Ed. InfoRapArt, 2011
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN