Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Cunoasterea sufletului este cunoasterea suprema.» - [Mahabharata, 12,12,433]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  15396630  
  Useri online:   2  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
 
[ DIVERSE ] Florin T. Roman

Interviu cu Mihai Eminescu - partea a II-a
 
Încercaţi o scurtã caracterizare a culturii noastre naţionale la început de mileniu III?

Populaţia autohtonã scade şi sãrãceşte; cãrţi nu se citesc; pãtura dominantã, superpusã rasei române, n-are nici sete de cunoştinţi, nici capacitate de a pricepe adevãrul. Dacã acest sediment învaţã, o face de silã, gonind dupã o funcţie. Încolo leagã cartea de gard. Şi pentru a avea o funcţie trebuie sã fii înrudit cu ei. (ziarul ŢTimpul" din 30 iulie 1881). Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mânã-n mânã cu sãrãcia claselor lucrãtoare, ameninţã toatã clãdirea mãreaţã a civilizaţiei creştine. Shakespeare cedeazã bufoneriilor şi dramelor de incest şi adulteriu, cancanul alungã pe Beethoven, ideile mari asfinţesc, zeii mor. (ziarul ŢTimpul" din 7 aprilie 1879).


Cum îi percepeţi pe intelectualii noştri aşa-zişi Ţde elitã"?

Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbã:/ Stâlpi de bordel, de crâşme, cafenele/ şi viaţa lor nu şi-o muncesc – şi-o plimbã.// Ş-aceste mãrfuri fade, uşurele,/ Ce au uitat pân’ şi a noastrã limbã,/ Pretind a fi pe cerul ţãrii noastre: stele. (Ai noştri tineri...). În van cercaţi a-i drege cãci rãi rãmân de-a valma/ Şi trebuie ca soarta sã-i spulbere cu palma. (Preot şi filozof).

Ce pãrere aveţi despre tinerii poeţi ai secolului XXI, generic vorbind?

Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi,/ Care-ncearcã prin poeme sã devinã cumularzi,/ Închinând ale lor versuri la puternici, la cucoane,/ Sunt cântaţi în cafenele şi fac zgomot în saloane;/ Iar cãrãrile vieţii fiind grele şi înguste,/ Ei încearcã sã le treacã prin protecţie de fuste,/ Dedicând broşuri la dame a cãror bãrbaţi ei sperã/ C-ajungând cândva miniştri le-a deschide carierã. (Scrisoarea II)

Cum se prezintã educaţia în societatea contemporanã?

O, eroi! care-n trecutul de mãriri vã adumbriseţi,/ Aţi ajuns acum de modã de vã scot din letopiseţ. (Scrisoarea III).
La aceste academii de ştiinţi a zânei Vineri/ Tot mai des se perindeazã şi din tineri în mai tineri,/ Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas,/ Pânã când din şcoala toatã o ruinã a rãmas. (Scrisoarea II).

A propos, ce sfat le daţi elevilor şi studenţilor de azi?

Nu e carte sã înveţi/ Ca viaţa s-aibã preţ -/ Ci trãieşte, chinuieşte/ Şi de toate pãtimeşte/ Ş-ai s-auzi cum iarba creşte. (În zãdar în colbul şcolii…).

E corupţia chiar atât de extinsã cum se vehiculeazã în mass media?

Mita e-n stare sã pãtrundã orişiunde în ţara aceasta, pentru mitã capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii. (ziarul ŢTimpul" din 18 aprilie 1879). Virtutea? E-o nerozie; Geniul? O nefericire. (Scrisoarea III)

Vreţi sã spuneţi cã e vorba despre o inversare a axului valorilor?

Trãdãtorii devin oameni mari şi respectaţi, bârfitorii de cafenele – literatori, ignoranţii şi proştii – administratori ai statului român. (ziarul ŢTimpul" din 15 mai 1879). Trãdãtorul numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungaşul mare financiar, panglicarul om politic, cãmãtarul negustor, speculantul de idei om cu principii şi speculanta de sineşi femeie onestã, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce şi, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindeni punctul de plecare sãnãtos. (ziarul ŢTimpul" din 26 mai 1883).

Cum vedeţi România în actualul context internaţional? Mã refer în primul rând la relaţiile cu Rusia şi la cele cu Uniunea Europeanã, din care facem parte integrantã.

Noi, poporul român de confesie ortodoxã, suntem în realitate elementul menit a încheia lanţul dintre Apus şi Rãsãrit; aceasta o simţim noi înşine, se simte în mare parte de opinia publicã europeanã, aceasta o voim şi (…) o vom şi face. Oricât de adânci ar fi dezbinãrile ce s-au produs în timpul din urmã în ţara noastrã, când e vorba de legea pãrinţilor noştri, care ne leagã de Orient, şi de aspiraţiunile noastre, care ne leagã de Occident (…) vrãjmaşii, oricari ar fi ei, ne vor gãsi uniţi şi tot atât de tari în hotãrârile noastre ca şi în trecut. (ziarul ŢTimpul" VIII, nr.112, din 20 mai 1883).

În dubla calitate de român şi de ortodox, care e opinia Domniei voastre despre mişcarea ecumenistã?

Cine ne alungã limba din bisericã şi din instrucţia educativã (a şcoalelor elementare şi secundare), cine nu ne lasã sã fim ceea ce suntem a rupt-o cu conştiinţa noastrã naţionalã şi cu simpatiile noastre intime, oricât de bune ar fi relaţiile lui internaţionale cu statul nostru. Numai o sectã fãrã de patrie şi fãrã de simţ istoric, numai cetãţenii liberi, egali şi înfrãţiţi ai universului întreg, numai republica universalã, reprezentatã la noi prin urmaşii fanarioţilor (...), a putut da mânã de ajutor unui element strãin a cãrui tendinţã este nimicirea noastrã naţionalã. (ziarul ŢTimpul" III, nr.170, din 4 august 1878).

Mai are România vreo şansã de revigorare? Ce-am putea face în acest sens? Sunt îndeajuns protestele stradale prin care se cere demisia unor guverne incompetente sau a unor politicieni – trãdãtori de ţarã?

Nu e vorba doar de reacţiune prin rãsturnare, ci prin înlãturarea elementelor bolnave şi strãine din viaţa noastrã publicã de cãtre elementele sãnãtoase coalizate. (ziarul ŢTimpul" din 19 septembrie 1879).
Era un obicei înainte ca Domnul, în ajunul de a se urca pe tron, sã se închizã în zidurile unei vechi mãnãstiri şi sã treacã, într-o reflecţie de zile întregi, în revistã trecutul ţãrii şi al strãmoşilor, ca, faţã cu zgomotul asurzitor al actualitãţii, sã-şi deschidã urechea sufleteascã în linişte şi în tãcere legendei trecutului. Exista încã în manuscris o carte româneascã numitã ŢCeasornicul Domnilor" care cuprinde în mai multe volume atât înfãţişãri din viaţa trecutului cât şi norme de virtute şi înţelepciune. Era grea în adevãr sarcina unui Domn în zilele vechi, care împreuna în el adeseori toatã rãspunderea şi toatã suveranitatea naţionalã, şi ei erau prea buni creştini şi prea buni patrioţi pentru ca mãrimea misiunii lor de pe pãmânt sã nu le atingã sufletul într-un chip dureros. (ziarul ŢTimpul" din 10 mai 1881). Mircea însuşi... (Scrisoarea III). Cum nu vii tu, Ţepeş doamne... (Scrisoarea III). Ştefane, Mãria Ta... (Doina). Vreme trece, vreme vine. (Glossã).

V-aţi nãscut într-un sat şi v-aţi petrecut o mare parte a vieţii la oraş. Preferaţi civilizaţia urbanã sau pe cea ruralã?

Privesc oraşul - funicar -/ Cu oameni mulţi şi muri bizari, (…)/ Şi orologiile bat -/ Dar nimeni nu le mai ascultã/ De vorbã multã, lume multã. (Privesc oraşul – furnicar). Aş vrea sã vãd acuma natala mea vîlcioarã/ Scãldatã în cristalul pârâului de-argint,/ Sã vãd ce eu atîta iubeam odinioarã:/ A codrului tenebrã, poetic labirint;// Sã mai salut o datã colibele din vale,/ Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,/ Ce respirau în tainã plãceri mai naturale,/ Visãri misterioase, poetice şoptiri. (Din strãinãtate).

Ne puteţi povesti o amintire din copilãrie ca v-a marcat întreaga viaţã? Vreo întâmplare veselã, eventual?

Copii eram noi amândoi,/ Frate-meu şi cu mine./ Din coji de nucã car cu boi/ Fãceam şi înhãmam la el/ Culbeci bãtrâni cu coarne.// Şi el citea pe Robinson,/ Mi-l povestea şi mie;/ Eu zideam Turnul Vavilon/ Din cãrţi de joc şi mai spuneam/ Şi eu câte-o prostie. (Copii eram noi amândoi…).

Suntem foarte aproape de sãrbãtorirea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Manifestãrile ce vor avea loc cu acest prilej vor determina oare clasa politicã sã devinã mai responsabilã?

Am voi în adevãr ca serbarea ce se pregãteşte sã trezeascã în inima oamenilor noştri de stat sentimentul adevãrului, ca o pornire mai generoasã sã pãtrunzã inima lor, ca sã se convingã cã numai partea decorativã a vieţii publice nu e suficientã pentru a pune capãt suferinţelor reale ale unui popor. O dorim aceasta, fãrã a o spera. (…) Adesea manifestãrile intensive de bucurie lasã în suflete un gol neînţeles, momente în care omul îşi simte izolarea şi nimicnicia. În acele momente, adevãrul batã cu degetul la poarta conştiinţelor ce au rãspunderea stãrii de lucruri şi arãte-le calea adevãratei mântuiri. (ziarul ŢTimpul" din 10 mai 1881).

Aveţi, în încheiere, un mesaj de adresat românilor autentici (atâţia câţi au mai rãmas), un mesaj pentru România profundã?

Gândiri de-o nobilã, naltã rãscoalã: Întoarcerea la fire şi dreptate. (Demonism). Viaţa în vecie, glorii, bucurie,/ Arme cu tãrie, suflet românesc,/ Vis de vitejie, falã şi mândrie,/ Dulce Românie, asta ţi-o doresc! (Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie)

Vã mulţumesc şi vã urez Veşnicie fericitã în continuare!


 
                        Data înregistrãrii textului: 04.04.2017
                        Numãr accesãri / comentarii: 244 / 0
 
Texte recente
Nr Autor Domeniu Data text Titlu text A/C
1 Mariami POEZIE 19.05.2018 Cãutaeea ta va mişca lumea 2/0
2 ladyinblack POEZIE 18.05.2018 Scurt-metraj 1/0
3 elsis POEZIE 18.05.2018 Rãsãrit 2/0
4 Mariami POEZIE 17.05.2018 Patruzeci de zile 6/0
5 Mariami POEZIE 16.05.2018 Tu decizi 9/0
6 ladyinblack POEZIE 16.05.2018 N-ai simţit cum calcã sfera 4/0
7 nuculus POEZIE 16.05.2018 Cine la ars pe rug pe Giordano Bruno 4/0
8 ladyinblack POEZIE 16.05.2018 Nocturnã 10/0
9 ladyinblack POEZIE 15.05.2018 Taina unei copilãrii 4/0
10 Mariami POEZIE 15.05.2018 Îşi plâng eroii noştri neamul 10/0
11 ladyinblack POEZIE 15.05.2018 Filosofice 5/0
12 cotangenta POEZIE 15.05.2018 fericit este punctul liber şi neatârnat nimãnui 7/0
13 elsis POEZIE 15.05.2018 Breaking news 7/0
14 cotangenta POEZIE 14.05.2018 poezia mea tinde spre 0 9/0
15 elbi POEZIE 14.05.2018 Singura cãrare( Cântec folk) 30/0
16 Mariami POEZIE 13.05.2018 Nu am somn 10/0
17 braniste POEZIE 13.05.2018 Nopţi de mai 9/0
18 Mariami POEZIE 11.05.2018 închid ochii sã pot vedea 9/0
19 cotangenta POEZIE 10.05.2018 am fost cascadorul vieţii mele 10/0
20 DorianS1 POEZIE 10.05.2018 La judecata de apoi a barbatului 31/0
[ HOME ]
Comentarii recente
Nr Autor text Titlu text Comentator Text comentariu
1 cotangenta mã doare la rãdãcina unui înger cotangenta Multumesc! Ma bucur ca a ajuns...
2 Aurel Conțu Mi-ar trebui Mariami Dureros de multe ori, avem cee...
3 cotangenta mã doare la rãdãcina unui înger romulus Un poem deosebit!...
4 elbi Întâi de mai cotangenta E inaltator sa stiu ca mai exi...
5 cotangenta lumea e o sumã de compromisuri elbi Adevãrat ai grãi...
6 romulus Vinovaţi romulus Mã doare faptul c&atild...
7 romulus Vinovaţi elbi Corect!...
8 cotangenta între atâtea variante de neant romulus Superb!...
9 elbi Fãrã de care... romulus Am citit cu multã pl&at...
10 elbi Primiţi-l pe Iisus! romulus Versuri ce surprind perfect re...
11 elbi Mã închin romulus Un poem deosebit! Felicit&atil...
12 Mariami Cântec Mariami Paştele sã-ţi...
13 Mariami Simplu Mariami Cititorul are dreptate, el ved...
14 Mariami A doua şansã Mariami Cei mai mulţi oameni nu s...
15 Tiolia chiar şi poezia-i de post în ziua de vineri cotangenta Toate gandurile sunt perfect d...
16 ladyinblack Noaptea îngerilor Tiolia Îngerii au fost în...
17 Mariami A doua şansã Tiolia Dar cu prima şansã...
18 cotangenta îmi donez fericirea de a cãuta fericirea Tiolia O donaţie cât sufle...
19 Daniel BG Scurt dialog Tiolia O descriere prozaicã a ...
20 Ciobanu Alexandru-Eu Dincolo de Sfârşit Tiolia Bine ai venit pe Noduri! O ...
[ HOME ]
[ Click aici pentru a vedea un autor / text la întâmplare! ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
Petre RAU, Intrziata vestire, poeme, Galati, 2002
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN