Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Daca vrei odihna, crede. Daca vrei adevarul, cauta si sufera.» - [Frederich Nietzsche]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  16171051  
  Useri online:   51  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
 
[ PROZA ] Maria Calin

 
Azi voi putea, pentru o zi, sa dau timpul
inapoi. Ma voi intoarce pe o strada plina cu
tei, in pavajul carei mi-au ramas intipariti
pasii facuti ieri spre azi, spre acum si
spre maine, cat o mai fi din el.
Azi este intalnirea de 25 de ani de la
terminarea liceului, azi sunt emotionata, la
fel de emotionata ca in prima zi de liceu.
In invitatie scrie ora 8, stiu ca azi
clopotelul va suna si pentru noi, asa ca,
desi ma grabesc, nu mai scot masina din
garaj, ci plec spre statia de autobuz,
incercand sa-mi imaginez intalinrea cu
colegii mei.
Aceeasi atmosfera in statie, cu rasete, cu
ingramadeala sa prinzi un loc pe scaun cu
-Bai,ce-am avut de invatat la chimie?,
-Auzi daca m-asculta ,sa-mi sufli si
mie!, -Fata! Fata! -M-am scos, ma lasa ai
mei sa merg sambata la bairam.
Visez, sunt din nou eleva cu sarafan si
bentita pe cap visez si ma uit dupa Viorel,
colegul meu de clasa, ce timp de cinci ani
mi-a zambit din spatele autobuzului, fara sa
aiba vre-odata curajul sa vina mai aproape,
trimitandu-mi in loc de o floare, mereu cate
un zambet timid, ca apoi, in clasa, rar sa
priveasca spre mine.
Eram indragostita de el si m-am indragostit
iremediabil, credeam eu, in ziua cand Domnul
profesor de romana ne-a dat o compunere
despre iarna. Asteptam nerabdatoare sa
citeasca notele. Stiam ca sunt cea mai buna,
stiam ca singurul zece pe care obisnuia sa-l
dea va fi al meu. Stupoare!
Nota zece in ziua aceea o primse Viorel.
Ne-a aratat compunerea o coala alba, sus
titlul ,, Iarna restul alb nescris
nimic. Nu mai intelegea nimeni, pana cand nu
ne-a citit incheirea, scrisa micut intr-un
colt ;
,,A nins si ..totu-i alb,doar Domnul
Profesor [intotdeauna ii voi scrie si rosti
numele cu litere mari]si cu mine, am inteles
cata sensibilitate era in sufletul acelui
copil cu ochii mari, albastri, cu parul
bogat si ondulat . Atunci credeam ca m-am
indragostit iremediabil, fara sa stiu de
cate ori aveam, in viata mea, sa ma mai
indragostesc de ochii albastri si mai ales
de suflete romantice si de fiecare data tot
iremediabil. Ma tin cu mana de bara si
inchid o secunda ochii, ma trezeste o voce
de fata:
-Nu vreti sa luati loc, doamna?
Ma uit mirata in jurul meu, in ochii senini
ai fetei eu sunt doamna, , multumesc
politicos si ma indrept spre coborare, chiar
daca mai este o statie, merg pe jos pana la
liceu.
Liceul este pe strada principala, asa se
cadea unui liceu de renume, nu mai recunosc
multe, sunt alte case noi cu etaj, nu mai
sunt cele acoperite cu carton, in locul
chioscului, de la care ne cumparam eugenii
si grisine, acum este un supermarket, de
unde elevii ies razand, in mana cu pungi de
chipsuri si sticle de cola. Doar teii au
ramas aceeasi, au imbatranit si ei ca si
mine, floarea lor insa are acelasi miros,
care ma intoarce in timpul adolescentei ori
unde m-as afla.
Emotia creste, inima imi bate din ce in ce
mai tare in timp ce pasesc pe aleea de
trandafiri. In curtea scolii elevi ce umplu
vazduhul cu larma lor, sunt si parinti, cred
ca e vre-o festivitate de premiere. Abia
cand le aud strigatele de bucurie la vederea
mea, realizez ca nu sunt parintii elevilor,
ci sunt chiar colegii mei. In mine un
amestec de sentimente: sa ma bucur ca-i vad,
sa ma intristez pentru pasii timpului
imprimati pe chipul lor?!
Imi sare de gat Vali, colega mea de banca,
fata de la tara cu ambitii de Moromete, ma
tine de mana Dana, al carei somn era in
radicali de vis. De la inaltimea celor doi
metri ma saluta razand handbalistul clasei,
Ninel. Filozoful aerian, Mihai, se intretine
cu Miki ce zambeste sagalnic de sub mustata
albita de ani.
Din cand in cand mai trece cate un profesor
spre cancelarie. Uitam ca acum suntem oameni
in toata firea si tigarile sunt ascunse
instinctiv la spate, realizam, radem, ne
intrerupem unul pe altul, intrebarile curg
asemnea unor ape, scapate de zagazuri.
Am o tristete nedefinita, as fi vrut sa-mi
zambeasca cineva cu ochii albastri, dar
Viorel nu a venit. Intreb daca stie cineva,
ceva de el. Miki imi raspunde ca l-a vazut
cu vreo sase ani in urma, s-au intalnit pe
strada, nu arata prea bine si nici nu a vrut
sa stea prea mult de vorba, era grabit.
Se apropie ora sa intram in clasa, asteptam
soneria, mai salutam in cor cate un profesor
si iar intrebam, iar povestim.
Dinspre poarta, un profesor batran,
sprijinit de un baston, se indreapta spre
noi. Incercam sa ne aducem aminte daca era
pe vremea noastra sau e nou. Se apropie,
spune un buna ziua timid si atunci secunda
de tacere se dilata in mii de semne de
mirare, in mii de semne de intrebare.
Tacerea de o clipa este intrerupta de o voce
cunoscuta si draga:
-Ce va uitati asa la mine? Sunt eu Viorel!
Am plecat din azilul-spital sa ma intalnesc
cu voi
Doamne ce m-a durut clipa aceea! Nu stiam ce
doare, gandul ca baiatul frumos de demult
era acel om imbatranit si bolnav, gandul ca
poate si pe noi ne vedea la fel de
schimbati, gandul ca viata nu e asa cum o
visezi in anii tineretii. I-am privit ochii.
Ochii erau aceeasi, ochii albastri de care
ma credeam demult, iremediabil indragostita.
As fi vrut sa-i spun, dar fata lui trista nu
mi-a dat voie si in fond ce importanta mai
avea!? Clipa dureroasa a fost imprastiata de
sunetul asteptat al clopotelului.
In ziua aceea, pentru Viorel, clopotelul a
sunat pentru ultima oara.
 
                        Data înregistrãrii textului: 20.09.2009
                        Numãr accesãri / comentarii: 582 / 0
 
Texte recente
Nr Autor Domeniu Data text Titlu text A/C
1 Aurel Conțu POEZIE 18.10.2018 Alogaritmi 1/0
2 Florin T. Roman POEZIE 16.10.2018 Dulce secundã fecundã 8/0
3 Aurel Conțu POEZIE 15.10.2018 Tipare 8/0
4 Aurel Conțu POEZIE 14.10.2018 Linii frânte 14/0
5 nuculus POEZIE 13.10.2018 Manifest 13/0
6 Aurel Conțu POEZIE 13.10.2018 Floarea vieţii 10/0
7 bis POEZIE 12.10.2018 În interes de serviciu 13/0
8 Aurel Conțu POEZIE 12.10.2018 Frctalii 12/0
9 nuculus POEZIE 12.10.2018 Podul cu un singur picior 13/0
10 nuculus POEZIE 11.10.2018 Uneori îmi vine 14/0
11 Aurel Conțu POEZIE 11.10.2018 Portret 14/0
12 nuculus POEZIE 11.10.2018 Esente 17/0
13 Aurel Conțu POEZIE 10.10.2018 Paralel -isme 12/0
14 nuculus POEZIE 09.10.2018 Toamna 15/0
15 Aurel Conțu POEZIE 09.10.2018 Geometrii 21/0
16 Lisette POEZIE 08.10.2018 Ploaia de vise 21/0
17 Lisette POEZIE 08.10.2018 Locul cu crini 22/0
18 Lisette POEZIE 08.10.2018 Mâinile 21/0
19 elbi POEZIE 07.10.2018 Unul doar 38/0
20 cotangenta POEZIE 07.10.2018 oricât ai spera contrariul 29/1
[ HOME ]
Comentarii recente
Nr Autor text Titlu text Comentator Text comentariu
1 cotangenta şi-mi eşti aşa frumoasã romulus Versurile tale au ceva aparte,...
2 ruddy Înainte sã pleci romulus Multã emoţie &icir...
3 cotangenta oricât ai spera contrariul romulus Versuri care transmit mult&ati...
4 romulus atat de putina iubire...(11 septembrie) romulus Va mulţumesc pentru vizit...
5 Aspiranta Voi sãruta nemurirea Lisette versuri care iti merg la sufle...
6 cotangenta fascinaţia lui a fost odatã ca niciodatã cotangenta Iti multumesc, Romulus!...
7 elbi Doar iubirea de frate romulus Versuri patriotice foarte frum...
8 cotangenta fascinaţia lui a fost odatã ca niciodatã romulus Versuri ce transmit o emoţ...
9 Aspiranta Voi sãruta nemurirea romulus Versuri frumoase, felicit&atil...
10 ruddy Scrisori romulus Versuri ce transmit un mesaj f...
11 ruddy Scrisori elbi Frumos!...
12 Mara Demetru Prima caramida Mara Demetru Multumesc...
13 Dezradacinatul Bãtrȃn şi singur Dezradacinatul Multumesc din inima, Elbi!...
14 Aspiranta De vã-ntrebaţi cumva... elbi Bun venit pe NODURI!...
15 Dezradacinatul Bãtrȃn şi singur elbi Nice to meet you!Frumoase vers...
16 Mara Demetru Prima caramida elbi Bun venit pe NODURI!...
17 ruddy În amurg elbi Bravo!!!...
18 romulus Din prea multa iubire... romulus Va multumesc! ...
19 dodorel62 Te-am iubit şi te iubesc, elbi Dorele, bun venit pe NODURI da...
20 cotangenta lumea e o sumã de compromisuri Geanina Moldovanu Am plans... asa este....
[ HOME ]
[ Click aici pentru a vedea un autor / text la întâmplare! ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
Constantin VREMULET, Zodia maimutelor, Ed. Saga, Cluj-Napoca,2009
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN