Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «La extrema oricarui gand este un suspin.» - [Paul Valery]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  14988467  
  Useri online:   4  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
 
[ ESEU ] Petre Rau

Resemnarea la români
 
Sunt tentat sã nu-i mai cred pe cei
care ne vorbesc despre spiritul românesc
cãruia i se potriveşte ca o mãnuţã
creştinismul (de fapt, ortodoxismul), la
starea în care ne aflãm noi. În "Sensul
vieţii, al morţii şi al suferinţei în
mileniul III", autorul Dan Puric tocmai
asta vrea sã demonstreze. Cã în matricea
sufleteascã a poporului român atitudinea
faţã de moarte este una blândã, de
resemnare şi împãcare cu moartea.
Credinţa în nemurire a dacilor,
liniştea "în faţa morţii" este ştiutã. Din
acest punct de vedere s-ar putea spune, a�a
cum sugereaz� �i Dan Puric, c� atunci c�nd
a venit peste noi cre�tinismul ne-a g�sit
aproape preg�ti�i suflete�te. Dar a luminat
cre�tinismul acest popor, ce a adus el bun?
A�a cum spunea p�rintele Dumitru
St�niloae cre�tinismul rom�nesc, instaurat
pa�nic, a fost unul de dor �i de tain�.
Remarca de bun sim� a marelui om de spirit,
�n care eu personal cred, nu m� poate opri
�ns� s� nu observ c� aceast� latur� �de dor
�i de tain�� a cre�tinismului �ntronat pe
meleagurile noastre nu prea a fost comun�
�i altor popoare. S-ar putea zice c�
poporul rom�n a ap�rut �n istorie �n
paralel �i chiar prin simbioz� cu
cre�tinismul ortodox. Suprapus practic
peste teismul solar existent, cre�tinismul
a p�truns mai ales cu sensul s�u bizantin,
l�s�nd totu�i nealterat� o parte din
componentele religioase ale acestui neam.
Afirma�ia lui Husserl: �c�t�
aparen��, at�ta fiin��", invocat� �n
studiul lui Dan Puric, este �ntr-adev�r una
esen�ial�, dar ea se refer� la cu totul
altceva dec�t la via�� �i la moarte. De
aceea, ea nici nu are vreo leg�tur� cu
r�spunsul ��ranului rom�n, cum c� �Via�a-i
via��, dar �i mult� n�lucire �n jur�, care
reflect� aproape exact filozofia rom�nului
despre via��. Via�a este un chin, ce mai
conteaz� restul? Acesta este un prim sens
al rostirii pline de �nc�rc�tur� a
��ranului rom�n. N�lucirea, �ntr-o
accep�iune mai larg�, poate �nsemna �i
tain�, dar sensul exact este acela c� via�a
nu i se ofer� rom�nului dreapt�, a�a cum ar
vrea-o el, cinstit� �i curat�, a�a cum �i-
ar dori el s� fie, ci ca o dezordine
perpetu� care �i tulbur� des lini�tea mult
r�vnit�.
Calitatea de ��n�elepciune duioas��
a poporului rom�n este probabil adev�rat�,
dar nu cred c� are leg�tur� cu �mp�carea �n
fa�a mor�ii, cu acceptarea acesteia �ca o
curgere�. Nu cre�tinismul a indus aceast�
�nsu�ire poporului rom�n, ci suferin�a.
Suferin�a i-a conturat profund atributele
de resemnare, de acceptare a
vicisitudinilor vie�ii, uneori extinse p�n�
la la�itate.
�mi amintesc bine de lec�iile de
istorie din �coli c�nd mereu era subliniat
faptul c� acest popor a fost dintotdeauna
pa�nic, �i constatasem chiar �i singur c�
nu prea ne-am implicat, ca na�iune, �n
r�zboaie de cotropire. Poate acestea s-au
�nt�mplat pe vremea traco-dacilor, a�a cum
atest� azi unele dovezi, dar aproape deloc
dup� ce a venit cre�tinismul peste noi. �n
schimb, istoria ne demonstreaz� c� aproape
toate celelalte popoare au avut aceast�
�ndr�zneal�, unele chiar au venit peste noi
�i ne-au cucerit �i recucerit sute �i sute
de ani la r�nd. �i cu ce ne-am ales? E clar
c� din asta nu r�m�i cu altceva dec�t cu
resemnarea, dec�t cu filozofia �mp�c�rii cu
chinul �i moartea.
�n concep�ia filozofic� a poporului
rom�n pe primul loc este pus sufletul. �n
spa�iul mioritic moartea este o resemnare,
dar cauza acestei resemn�ri este nu o
credin�� nestr�mutat�, ci o consecin�� a
chinului prelungit. S� ne referim aici �i
la faptul c� folclorul autohton ne ofer� el
�nsu�i numeroase argumente categorice �n
acest sens. La nici un alt popor nu
�nt�lnim at�t de pregnant c�ntecul de dor,
de jale, de durere, de haiducie, de
�nstr�inare, blestemul, bocetul,
desc�ntecul, doina �.a.
�n studiul citat Dan Puric
recunoa�te c�: �Existen�a poporului rom�n a
fost marcat� tot timpul de pericolul
dispari�iei sale din istorie�. Din p�cate,
constatarea c� nu groaza i se �ntip�re�te
rom�nului �n fa�a mor�ii, ci o �decent�
�mp�care�, nu reprezint� nimic nou. N-am
cum s� cred �n defetismul rom�nesc, �i nici
nu pot s� pun deoparte argumentele
ra�ionale care conduc la o alt� concluzie.
Dispre�ul �i indiferen�a sunt
caracteristici pe care le vedem clar
ast�zi, �i dac� ele nu s-ar manifesta �i nu
le-am sim�i pe propria noastr� piele, poate
c� nici n-am crede c� exist�. Dar cum s� nu
crezi �n aceste �voca�ii� pe care le vezi,
le sim�i �i le tr�ie�ti ��n direct�?
�nsu�i finalul bocetului din zona
maramure�ului citat de Dan Puric invoc� o
dovad� a sa�iet��ii vie�ii �n suferin�� a
rom�nului: �C� eu lumea mi-am ur�t / Mi-e
dor numai de Morm�nt�.
Tocmai am primit de la un prieten
care locuie�te �n Canada c�teva din
memoriile sale de prin zona Olteniei. �mi
m�rturisea c� bunica lui, o femeie
muncitoare de la �ar�, s�rac� de-a binelea
�i cu mul�i copii, �n preceasul mor�ii a
pus mai �nt�i m�ncarea la foc apoi a cerut
s� fie �mbr�cat� �n straie de moarte.
�n aceste coordonate, �ntrebarea
rom�nului �Dac� exist� via�� �nainte de
moarte� este una aproape fireasc�, ea
referindu-se la traiul crud de care are
parte �n timpul vie�ii, la chinul vie�ii �i
nu la sublimul ei. Reprezint�, �ntr-adev�r,
a�a cum observ� �i autorul
studiului, �sensul vie�ii �i al mor�ii� al
acestui neam. �n mod paradoxal, la rom�ni
via�a se �ntunec� �i moartea se lumineaz�,
�i nu invers. Avem astfel de-a face cu o
�nsp�im�nt�toare �inversare ontologic� f�r�
precedent la alte popoare�.
Nu pot fi de acord cu cei care
sus�in ideea c� ispita material� nu exist�
la rom�ni. �n basmul �Tinere�e f�r�
b�tr�ne�e �i via�� f�r� de moarte�, F�t-
Frumos cere tat�lui s�u nemurirea �n loc
de bog��ie, dar aceast� invita�ie este at�t
de rar� �n literatur�, at�t �n cea oral�,
c�t mai ales �n cea cult�! Putem oare
considera aceast� rug�minte ca pe o
invita�ie ce s-ar putea constitui �ntr-un
argument solid pentru a sus�ine o atare
�nsu�ire a acestui neam, aceea de
dezinteres fa�� de tenta�ia material�?
Acest atribut nici m�car nu este adev�rat,
c�ci sim�im cu to�ii azi cum se manifest�
din plin.
Dorin�a de nemurire a lui F�t-
Frumos, de�i se dovede�te p�n� la urm�
inutil�, este privit� ca �o �ndr�zneal�
cre�tin�, nu o obraznicie�. Ea poate c� are
p�catul c� este excep�ie �i nu regul� �n
tradi�ia filozofic� a acestui neam. Poate
nu �nt�mpl�tor ideea comunist� a egalit��ii
impuse �n fa�a tenta�iei materiale mai
prinde uneori aripi chiar �i azi, mai ales
c� nu contrazice �ntr-at�t de flagrant
principiul cre�tinismului.
Paradoxal, rom�nii nu accept� nici
un conduc�tor, de�i asta e ceea ce le-a
lipsit cel mai mult de-a lungul unei
istorii de dou� mii de ani. Aventurile
transhuman�iale, de pild�, nu aveau nimic
�n comun cu ideea unui st�p�n al omului. De
altfel, po�i s�-i numeri pe degetele de la
o singur� m�n� pe conduc�torii cu adev�rat
stima�i de acest popor.
Constantin Noica ne-a vorbit despre
ie�irea �din Fire �n Fiin���, dar s� ne
amintim c� tot el este cel care a observat
c� la rom�ni nu exist� nici un sinonim
pentru cuv�ntul �devenire�, ceea ce ar
echivala cu faptul c� niciodat� acest neam
nu a fost interesat de sensul acestei
filozofii, cea a devenirii. Iar sesizarea
lui M. Vulc�nescu referitoare la faptul c�
poporul rom�n tr�ie�te esen�ial �n
virtualitate �i numai �n cazuri extreme
iese �n istorie este �i ea un argument �n
plus pentru ideea resemn�rii la rom�ni.
Celebrul vers eminescian �Nu
credeam s�-nv�� a muri vreodat�" poate fi o
lec�ie fundamental� a cre�tinismului cu
privire la �nv��area muririi. Dar, prin
simpla citare a acestui vers singular am
putea �n�elege, �ntr-o accep�iune
obi�nuit�, c� avem de-a face cu un �ip�t
sf��ietor �i penetrant, care trimite la o
sete de nemurire. Dar nu trebuie uitat
sensul �ntregului poem, �Od� �n metrul
antic�, din care face parte versul. Sensul
real este unul plin de simboluri sugestive
ale suferin�ei, ceea ce ar justijuca pe
deplin �i aceast� �nv���tur� a mor�ii. Este
o invita�ie de a medita profund asupra
mor�ii, tocmai ca s� reg�sim adev�ratul
sens al vie�ii. S� nu neglij�m �i faptul c�
primul vers din poem a suferit mai multe
variante, iar acestea ne-ar putea dezv�lui
�ntr-un fel semnifica�ia pe care marele
poet al rom�nilor a inten�ionat s� o
cuprind�.
Dar �i acest exemplu se poate
constitui, din experien�a m�rturisit� de
poet �i revelat� ca atribut esen�ial al
poporului din care el �nsu�i f�cea parte,
�ntr-un argument pentru a sus�ine ideea de
�mp�carea �n fa�a mor�ii a rom�nului �i
acceptarea ei cu prea mult� u�urin��. De
altfel, este mai simplu s� �ntrevezi �n
acest vers substan�a acestui argument
dec�t, de pild�, revela�ia tainei mor�ii
drept cale de rena�tere �n spirit.
Spirituala trud� teluric� dus� p�n�
la culmi de suferin��, �i treze�te
rom�nului dorin�a de abandonare. C�nd e�ti
t�n�r moartea �i se pare at�t de departe,
�nc�t ��i este imposibil s� te g�nde�ti la
ea cu adev�rat. �ns� pentru un spirit
chinuit, fie el t�n�r �i plin de
vitalitate, via�a cl�dit� pe e�afodajul
durerilor �i loviturilor de tot felul
devine derizorie �i chiar insuportabil�.
A� aminti aici �i un proverb
japonez care spune: �cine moare �nainte de
a muri, nu mai moare atunci c�nd moare!�,
care face trimitere la aceea�i idee. Mul�i
se retrag din fa�a suferin�ei, mai ales
c�nd nimic din dulcea�a vie�ii nu se
�ntrevede.
�nspre b�tr�ne�e sim�im c� murim,
tr�irea �n limitele str�mte ale c�rnii
poate deveni absurd�. Moartea �ncepe s�
par� plin� de voluptate, o voluptate din
care ��i vine s� gu�ti, cu toate c� asta te
face s� sim�i c� mori. Con�tiin�a caut� un
sens mor�ii �i �ncepe s� se obi�nuiasc� cu
ideea esen�ialit��ii ei. �n fa�a
�ndoielilor de tot felul devenim con�tien�i
de faptul c� propriile vise sau aspira�ii
ne pot aduce �n fa�a mor�ii.
�n fine, �n acela�i studiu se
vorbe�te �i despre faptul c� matricea
aceasta cre�tin� dezvoltat� p�n� �n ultima
celul� a rom�nului nu s-a gr�bit s� semneze
�n istorie, ci s� asigure d�inuirea. �n
plus, exist� cumva o gen� a acestui popor
care ne-ar ajuta s� re�nviem de fiecare
dat�, precum pas�rea Phoenix din cenu��.
Argumentul suprem invocat �n spiritul
acestor idei ar consta, vezi doamne, tocmai
�n nenorocirile care s-au ab�tut asupra
noastr� prin teroarea comunist�. Nici un
cuv�nt �ns� despre faptul c� o parte
semnificativ� a acestui popor a aplaudat
a�ezarea ciumei comuniste pe p�m�ntul sf�nt
al s�u, a �mbiat-o �i i-a conferit chiar
grad de statur� perfect�. Se uit� c� au
existat tr�d�tori �i iude peste tot, vreme
de cincizeci de ani �i nici ast�zi c�l�ii
de atunci n-au disp�rut. Se trece cu
vederea faptul c� deasupra acestui popor nu
a existat atunci un Dumnezeu �i nici
credincio�ii �i slujitorii lui n-au fost
deloc pe aproape.
Rom�nia este comparat� azi cu un
copac uscat care �i-a pierdut frunzele. Ne-
am lini�tit la g�ndul c� cea mai recent�
cruzime a omului asupra omului a existat nu
numai la noi, ci �i �n tot ghetoul estic.
Ne-am resemnat u�or �i am fost �ndruma�i s�
iert�m �i s� nu ne mai aducem aminte.
M�ntuirea o a�teptam �i atunci, �i
acum, de la americani. Ei ar fi trebuit s�
vin� �i s� ne salveze de propria noastr�
mutilare trupeasc� �i sufleteasc�. Nu
cumva, mai degrab�, �n cre�tinismul nostru
estropic, nu este vorba de o fabricare de
sensuri, ci de o bulversare a acestora?
Sensurile existau, se aflau �n noi, ele ne-
au fost date demult, dar noi ce-am f�cut
din ele? Nu cumva �ara aceasta este
cre�tinat� doar �n obiceiuri, �n gestic�,
dar nu �i �n suflet?
Nu istoria a murit, nu a devenit ea din ce
�n ce mai violent�, mai arogant�, mai
necru��toare �i mai pervers�. Istoria doar
nu este scris�. Se tr�ie�te �ntru minciun�,
�ntru sfidare, �ntru p�cat.
Suferin�a oamenilor s-a m�rturisit �i s-a
ridicat �n rug�ciuni pure c�tre Dumnezeu �i
s-ar p�rea c� disperatul apel al rom�nului
nu a fost �n�eles. �n aceste circumstan�e,
nu este cumva vina noastr� c� poate nu
suntem chiar cre�tini adev�ra�i? De unde
aceast� nezdruncinat� �i permanent�
afirma�ie c� suntem buni cre�tini? Dac� nu
din trufie �i arogan��, atunci din ce?
Adev�rata credin�� nu se dezv�luie, nu se
m�rturise�te, nu se strig� �n gura mare, ci
se practic�. Iar aplicarea ei se face �n
suflet, nu �n gesturi �i vorbe. Numai cei
f�r� de Dumnezeu ne cer s� iert�m, �n
numele credin�ei, aproape orice. De fapt,
ei pretind s�-i iert�m tocmai pe cei care
p�c�tuiesc permanent. Iar noi perpetu�m
aceast� trud� f�r� s� ne pese de ce se
�nt�mpl� mai departe cu noi.
Este adev�rat c� sfin�ii no�tri din
pu�c�rii n-au fost canoniza�i, �n timp ce
mili�ianul a devenit azi om modern,
lep�d�ndu-�i �n grab� haina comunist�
pentru una capitalist�. Dar nu prea
�nt�lne�ti �n aceast� �ar� spirite �nalte
care s�-i �nve�e cu adev�rat pe oamenii de
r�nd cum s� fie izb�vi�i de chinul lor
zilnic. Ba, dimpotriv�, omul de r�nd este
trimis c�tre credin�� oarb�, c�tre
supunere, pentru el sunt n�scocite tot
felul de exemple de suferin�� exemplar�, de
sacrificiu, de renun�are, �i niciodat� nu
sunt �ndemna�i la implicare.
Astfel c�, leacurile preferate de
rom�ni pentru suferin�� sunt analgezicele
�i lamenta�iile. Iar resemnarea este o
op�iune aproape ideal�, chiar �i �n fa�a
mor�ii. Cre�tinul rom�n a fost �ndrumat s�-
l roage pe Dumnezeu s� m�ntuiasc� lumea �i
pe el. �ns�, nu mai degrab� ar trebui s�
pun� um�rul la acest efort de �ncre�tinare
veritabil� at�t de mult h�r�zit�?
 
                        Data înregistrãrii textului: 22.01.2011
                        Numãr accesãri / comentarii: 854 / 4
 
Texte recente
Nr Autor Domeniu Data text Titlu text A/C
1 bis POEZIE 18.02.2018 Ne-am jucat azi de-a uitarea 0/0
2 Mariami PROZA 18.02.2018 Waltz No.2 8/0
3 bluecherry POEZIE 17.02.2018 punct. 6/0
4 bluecherry POEZIE 17.02.2018 Cosmic, intraductibil 4/0
5 bluecherry POEZIE 17.02.2018 Creta 8/0
6 nuculus POEZIE 17.02.2018 Creta 7/0
7 Mariami POEZIE 17.02.2018 Semaforul 5/0
8 Aurel Conțu POEZIE 17.02.2018 Freamãt 6/0
9 braniste POEZIE 16.02.2018 *Republica de la Ploieşti* -pamflet 11/1
10 Aurel Conțu POEZIE 16.02.2018 Psalm 4/0
11 cotangenta POEZIE 15.02.2018 trimite-mi nişte veşti despre mine 8/0
12 Aurel Conțu POEZIE 15.02.2018 Polaritãţi 3/0
13 Mariami PROZA 14.02.2018 Nu mai plouã 17/0
14 Tiolia POEZIE 14.02.2018 uneori visez raiul 21/1
15 Oana Violeta POEZIE 14.02.2018 Moarte clinica 10/0
16 Tiolia POEZIE 14.02.2018 în lumea trecutã 14/0
17 Aurel Conțu POEZIE 14.02.2018 Cronici Shannara 8/0
18 Aurel Conțu PROZA 14.02.2018 Veni, vidi, vici! 7/0
19 bis POEZIE 13.02.2018 Sãrut cusut pe dimineţile mele 12/0
20 Aurel Conțu POEZIE 13.02.2018 Dolor in cubito 9/0
[ HOME ]
Comentarii recente
Nr Autor text Titlu text Comentator Text comentariu
1 braniste *Republica de la Ploieşti* -pamflet Mariami Îţi pasã, se...
2 Geanina Moldovanu Demonul mut Geanina Moldovanu Demonul meu poate fi unul al c...
3 Tiolia uneori visez raiul Mariami Ploaia curge cerul în ...
4 Mariami Parfumul bun se pãstreazã în sticle mici Mariami Prin aceastã postare, &...
5 Mariami Zmeul Mariami Pãrinţii, cu drago...
6 Mariami Caietul cu însemnãri 9 Mariami Caietele aratã cã...
7 Tiolia în lumea de azi elbi Lumea de azi nu-i decât ...
8 Eurus White Suflet dezbracat de stele Eurus White Putem fi ca in poezie, trebuie...
9 Geanina Moldovanu Demonul mut nuculus Un demon eretic care nu ne da ...
10 Mariami Zmeul nuculus Mi-e dor de tata cand citesc v...
11 Tiolia în lumea de azi nuculus lumea de azi e nebuna si tris...
12 Mariami Parfumul bun se pãstreazã în sticle mici Tiolia Mie, personal, un parfum bun, ...
13 ionut29 Propria romanţã Tiolia Acorduri de chitara in zile fr...
14 ionut29 Cel mai nostalgic somn Tiolia Pentru mine , ce somn odihnito...
15 nuculus Omul si Timpul Tiolia Omul raportat la timpul:trecut...
16 Mariami Caietul cu însemnãri 9 Tiolia Îngâmfarea, o sl&a...
17 Mariami Caietul cu însemnãri 8 Tiolia Complexitatea lumii în c...
18 Mariami Plouã Mariami Scrisul meu, Laryssa, reflect&...
19 cotangenta fuck you eternal day Laryssa A. Clark O perspectivã pesonal&a...
20 cotangenta dansez ca printr-o inimã de poet Laryssa A. Clark Sunt multe moduri de a interpr...
[ HOME ]
[ Click aici pentru a vedea un autor / text la întâmplare! ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
Viorela CODREANU TIRON, Darul iubirii - Dhurata e dashurise, bilingv, Ed. Axa, Bodinova, Bucuresti, 2010
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN