Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Experienta este singura in stare sa ne ofere informatie reala despre viata!» - [Mircea Eliade]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  16649704  
  Useri online:   50  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
 
[ ESEU ] Petre Rau

Primul pãcat
 

Într-una din lucrãrile sale Emil Cioran considerã gestul primordial al Evei de a mânca din mãrul oprit, drept cel mai semnificativ gest pentru condiţia umanã. Omul a optat pentru cunoaşterea lumii, pentru decriptarea misterelor naturii, sacrificând pentru aceasta - fãrã sã stea prea mult pe gânduri - fericirea şi liniştea ce i-au fost oferite în Paradis.
Raţiunea poate sã nu fie mai mult decât un mod de a merge înainte. Dar ce ne facem cu lucrurile peste care trecem prea liniştiţi şi care rãmân împotmolite în faţa raţiunii un prea lung timp?
Niciodatã o teorie filozoficã nu şi-a descoperit cu adevãrat finalitatea. Ea a cãutat sã cuprindã cât mai multe argumente, lãsând în urmã semne de întrebare care, chiar dacã iniţial s-au dovedit a fi neînsemnate, mai târziu s-au transformat în probleme chinuitoare pe care raţiunea nu le-a mai putut mistui.
Poate cã e nevoie sã gãsim un nou drum în cunoaştere. Multe mistere rãmân nedezvãluite mii de ani. Filozofii ne învaţã sã nu le atingem, pentru cã ele existã în afara noastrã şi nu le-am putea niciodatã cunoaşte pe deplin. Poate ar trebui reiterate virtuţi care au existat, au fost foarte aproape de noi dar le-am rãtãcit. Poate, în fine, ar fi necesarã o reaşezare a conceptelor pe care noi înşine le-am acceptat prea simplu în viaţa noastrã. Nu avem uneori senzaţia unui "deja vu" în faţa multor taine? Nu par ele posibile numai pentru cã ne sunt ilogice?
Ne-am aşezat chiar de la început în afara dogmelor, mai precis de atunci de când Dumnezeu l-a alungat pe om din rai. În grãdinile Edenului nimic nu pãrea cã nu are sens, nimic nu pãrea mister, curiozitatea nu-şi gãsise încã locul. Plimbãrile lui Adam şi Evei prin grãdinile raiului erau atât de paşnice încât nimic nu pãrea sã tulbure vreodatã liniştea sufleteascã a acestora. Existau concepte pe atunci? Desigur, mãrul, şarpele nu puteau fi altceva. Poate nu erau tot la fel de "tari" cum par a fi astãzi pentru noi noţiunile de timp, spaţiu, viaţã, moarte, infinit, dar existau.
Multe dintre ele însã depãşesc înţelegerea noastrã de azi. Despre multe ni se spune sã nu ne aplecãm cu mintea asupra lor. De ce sã nu existe semne de întrebare îndreptãţite şi accentuate? Adam şi Eva aveau totul: conştiinţã, cunoaştere, pace, linişte, trai bun. Ce le lipsea în fond? Eva nu a stat deloc pe gânduri înainte de a muşca din mãr. Şarpele nu a trebuit sã insiste prea mult. Adam nu s-a împotrivit şi a muşcat şi el. Iatã, aşadar, cel puţin trei conştiinţe care s-au rupt atunci dintr-odatã de Dumnezeu. Deci "marea scindare" s-a petrecut fãrã nici un resentiment, fãrã nici o remuşcare, fãrã nici o ezitare în faţa intenţiei de a sãvârşi primul mare pãcat.
Dar, putem oare s-o acuzãm pe Eva cã nu a ascultat porunca lui Dumnezeu? Dupã pãrerea mea, Eva este nevinovatã. Ea nu a dispus de nicio putere a exemplului prin care sã ocoleascã pãcatul. De câte ori Dumnezeu îi mai interzisese ceva? Ce însemna de fapt "a interzice"? În fond, Eva s-a trezit în faţa unei situaţii pe care nu avea cum s-o înţeleagã ca s-o evite. Nu exista niciun precedent, nici cel mai mic exemplu despre ceea ce înseamnã pãcatul şi, mai ales, despre consecinţele grave ale acestuia. Şi atunci, de ce a fost atât de aspru pedepsitã? De ce sunt socotite azi toate pãcatele omului drept consecinţe ale pãcatului sãvârşit de prima femeie a lumii?
Poate ar fi momentul sã ne întrebãm dacã nu cumva Dumnezeu a pedepsit-o pe nedrept pe Eva. De unde sã ştie ea ce-o aşteapta? E adevãrat, Dumnezeu îi prevenise cã vor afla moartea dacã vor atinge pomul cunoaşterii. Dar ce însemna moartea? Probabil cã însemna ceva rãu, aşa cum suna ameninţarea în sine. Dar ce era rãul? Şi, în plus, Dumnezeu însuşi numise acel pom al cunoaşterii, deci fãcuse din el o ispitã. Iar el, omnipotentul, putea totuşi sã nu facã acest gest, sau mãcar putea sã-i prevadã urmãrile.
Cum sã nu se simtã omul astãzi un pic dezamãgit? Ce judecatã din lumea de azi nu ar lua în seamã atâtea circumstanţe atenuante? Nu mai fusese sãvârşit nici un pãcat înainte, nu exista nici un antecedent. Atunci de ce a venit atât de ciudat acea ameninţare? Au mai fost oare şi alte ameninţãri pânã atunci? Dacã am presupune cã da, situaţia rãmâne tot ambiguã. Dacã a mai existat un pãcat anterior, atunci greşim când astãzi îl numim pe cel al Evei primul pãcat. Dacã a mai existat, atunci poate cã a existat şi o pedeapsã, nu neapãrat la fel de asprã. O faptã pãcãtoasã anterioarã pedepsitã de Dumnezeu ar face, într-adevãr, din fapta Evei un pãcat, dar un pãcat secundar, nicidecum primul pãcat.
Lumea este cripticã, în sensul cã toate lucrurile neînţelese aşteaptã sã fie descifrate. Lucrurile existã de la sine, dar noi, neînţelegându-le pe toate, nu le putem atinge şi nici accepta pânã când nu ne sunt revelate. Ele stau permanent în aşteptarea decriptãrii care ar trebui sã vinã odatã cu dezvãluirea cifrului.
Omul trimis definitiv pe pãmânt s-a ridicat deseori împotriva lui Dumnezeu, fiind în multe rânduri pedepsit exemplar pentru aceastã îndrãznealã. Nu sunt acestea semne cã omul a rãmas, încã de la alungarea sa din rai, cu senzaţia unei pedepse nemeritate?
Augustin susţinea ca primordial principiul afirmãrii suveranitãţii complete a lui Dumnezeu asupra voinţei. El a fost primul care a elaborat o teorie sinteticã despre graţia divinã. Aceasta însemna cã toate actele virtuoase, fãrã excepţie, necesitã o intervenţie divinã sub forma unei providenţe eficiente care pregãteşte dinainte orice act bun al voinţei.
Însã el a avut mai întâi de luptat cu pelagianismul zilelor lui, care nega pãcatul originar dar şi imortalitatea şi integritatea lui Adam. Pelagius afirma emanciparea completã a omului faţã de Dumnezeu şi puterile sale nelimitate în privinţa binelui şi rãului. Dupã el, omul ar fi capabil sã obţinã singur un control complet asupra pasiunilor sale (apatheia). Din aceastã virtute, datoria absolutã a omului rãmâne evitarea oricãrui pãcat prin propriile sale puteri.
Augustin însã se opune acestei gândiri, afirmând cã Dumnezeu este omnipotent prin graţie, şi este stãpânul absolut al voinţei. Omul nu poate fi liber decât sub imperiul graţiei, astfel încât, orice emancipare a sa în faţa lui Dumnezeu depinde numai de graţia divinã.
Aşa precum o spune şi mitul creştin omul nu de la sine a cãzut în pãcat, ci influenţat de şarpe. Dar şarpele nu era al lui Dumnezeu? Da, întrucât numai Dumnezeu a avut puterea sã-l pedepseascã aspru şi sã-l alunge şi pe el din rai.
Dacã nu omul, ci şarpele a avut iniţiativa separãrii de Dumnezeu, de ce au fost pedepsiţi Adam şi Eva? De ce este Eva, cea cãzutã în ispitã, consideratã pãcãtoasã?
Paradoxurile eleate au dat peste cap o întreagã gândire filozoficã ce pãrea definitiv "aşezatã". Dar paradoxurile nu sunt altceva decât elemente ale unui cifru incomplet. Ele vin sã contrazicã logica gândirii tocmai pentru cã aceasta este bazatã pe concepte forţate. Unele au pãtruns în viaţa noastrã prin siluire, tocmai pentru cã au pãrut comode. Progresul, uneori îndreptat pe piste false, ne-a fost într-atât de util şi comod, încât l-am acceptat cu "sechele" lui cu tot, împingându-l pânã la margini. A trebuit mereu sã vinã cineva şi sã ne tragã de mânecã, sã ne atragã atenţia cã nu suntem tocmai pe drumul cel bun. Astfel, omul, de-a lungul timpului, a acceptat multe corecţii, uneori majore, fãrã a reveni niciodatã la bazã. De fapt, adevãrata bazã a fost uitatã şi ne-ar fi foarte greu acum sã o "redescoperim". Dar putem avea şi noroc. Cu minţi precum cele ale lui Gauss, Riemann sau Einstein, nu este exclus sã regãsim într-o bunã zi drumul adevãrat.
 
                        Data înregistrãrii textului: 22.01.2011
                        Numãr accesãri / comentarii: 903 / 3
 
Texte recente
Nr Autor Domeniu Data text Titlu text A/C
1 cotangenta POEZIE 16.12.2018 *** 1/0
2 elbi POEZIE 16.12.2018 Nu te opri 13/1
3 osiris POEZIE 16.12.2018 ARIPI CÃZUTE 22/0
4 osiris POEZIE 16.12.2018 Nu ştii 11/0
5 Magdalena POEZIE 16.12.2018 un fel de te iubesc modern 17/0
6 Tiolia POEZIE 16.12.2018 bolnavã de zvâc 6/0
7 cotangenta POEZIE 15.12.2018 nu de lupii din sângele tãu am eu teamã 9/0
8 cotangenta POEZIE 15.12.2018 lumea în care ne tot cãutãm inimile 23/0
9 Lisette POEZIE 15.12.2018 Sã nu uitãm Iubirea 27/1
10 Lisette POEZIE 15.12.2018 Furnica în bãtaia puştii 8/0
11 Lisette POEZIE 15.12.2018 Adolescenta 7/0
12 Corina Claudia Ionia POEZIE 14.12.2018 Nourat 3/0
13 Magdalena POEZIE 14.12.2018 pactul cu Dumnezeu 30/0
14 nuculus POEZIE 13.12.2018 Disperare 8/0
15 Corina Claudia Ionia POEZIE 12.12.2018 Iarnã albã 16/0
16 cotangenta POEZIE 12.12.2018 dincolo de orice perspectivã cosmicã 17/0
17 luti POEZIE 11.12.2018 bicicleta 19/0
18 Aurel Conțu POEZIE 11.12.2018 Pilde 16/0
19 nuculus POEZIE 10.12.2018 Eşec frumos 19/0
20 Magdalena POEZIE 10.12.2018 ultimul val 59/0
[ HOME ]
Comentarii recente
Nr Autor text Titlu text Comentator Text comentariu
1 elbi Nu te opri osiris Perfect!...
2 Lisette Sã nu uitãm Iubirea osiris Superb!...
3 Aurel Conțu Visul lui Ptolemeu Filadelful Lisette Mi-a placut mesajul!...
4 Corina Claudia Ionia La mulţi ani, România! Corina Claudia Ionia adevarul doare! multumesc de p...
5 Corina Claudia Ionia La mulţi ani, România! elbi Prea triste, versurile tale......
6 dilu ARTA REMEMORRII HildaCarly https://goo.gl/maps/bBWjUmL37D...
7 ruddy Pledez vinovat romulus Iubirea de lume, De tot ce-i ...
8 cotangenta nu pot sã-ţi povestesc dorul romulus Superb!...
9 dilu ARTA REMEMORRII HildaCarly Непţдалеşу...
10 cotangenta nu pot sã-ţi povestesc dorul Lisette Frumos...versuri ce mi-au amin...
11 Corina Claudia Ionia Toamna ludicã Corina Claudia Ionia Multumesc, bine v-am gasit!...
12 Corina Claudia Ionia Copile drag, Corina Claudia Ionia multumesc ptr popas!...
13 Corina Claudia Ionia Copile drag, Lisette Frumos si emotionant!...
14 Corina Claudia Ionia Toamna ludicã elbi Bun venit pe Noduri!...
15 Corina Claudia Ionia Copile drag, Corina Claudia Ionia Multumesc...
16 Corina Claudia Ionia Copile drag, Corina Claudia Ionia Multumesc...
17 Corina Claudia Ionia Copile drag, romulus Frumos, felicitãri!...
18 cotangenta poate cã te-aş iubi cu rãbdare cotangenta Iti multumesc din suflet, lady...
19 Aurel Conțu Entropie Aurel Conțu Mulţumesc!...
20 cotangenta oricât ai spera contrariul ladyinblack Momentul schimbãrii est...
[ HOME ]
[ Click aici pentru a vedea un autor / text la întâmplare! ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
Virgil COSTIUC, Cazemate cu ochi, Ed. Antares, Galati, 2009
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN