Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Orice poate fi demonstrat, chiar si adevarul.» - [Grigore Moisil]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  16147418  
  Useri online:   6  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
 
[ PROZA ] Catalin Angelo Ioan

CONSTRUCIA
 
N-a interesat, niciodat, pe nimeni, cine a
avut ideea megalomanicei construcii...
Pur şi simplu, ntr-o diminea,
Dictatorul convocase toat echipa sa şi
comunicase solemn: Vom ncepe construcia
celei mai mari şi fastuoase cldiri din
lume!
Toat lumea aplaudase, cu excepia unuia,
care, n dorin de afirmare, plusase: De
ce, Mare Conductor, cea mai mare din lume?
De ce nu cea mai mare din Univers? Nu merii
tu aşa ceva?
Acesta rmase o clip pe gnduri şi şi
spuse, n sine, c individul ar cam trebui
promovat, deoarece are idei foarte bune, iar
faima sa a depşit, probabil, de mult
graniele acestei planete.
n tinereea sa, Dictatorul fusese un om
simplu. Lucrase undeva, pe un şantier
popular, nc de la nceputul unei
grandioase construcii ce nu avea s se
termine niciodat. Nici nu ştia la ce anume
lucrase... Sarcina sa era s transporte
pmntul spat dintr-o imens groap, ce
trebuia s serveasc la o fundaie la fel de
mare. l ducea ntr-un loc, ce devenise de-a
dreptul un deal, cu un camion hodorogit, de
care, ns, era tare mndru. Cine mai putea
pune n funciune un transportor ce trebuia
dat la casare acum zeci de ani?
Timpul trecuse, iar el şi completase
studiile la una din acele faculti
muncitoreşti, n care, examenul de admitere
consta n prezentarea certificatului de
naştere pentru a demonstra c are origine
sntoas. Se mndrea cu acest lucru şi
relata, ce-i drept, ntotdeauna parial,
acest lucru.
Tatl su fusese un beiv notoriu, iar mama,
pentru a putea face fa cheltuielilor
casei, se ocupa de gospodria chiaburului
satului. Fusese tare frumuşic, dar, dintre
cei patru frai ai si numai el, cel mai
mare, semna cu ea. Era brunet, cu ochii
verzi, dar cam mic de statur. Fraii si
erau blonzi de parc ar fi fost copiii
chiaburului. Cu siguran, ns, c mama sa
fusese o femeie virtuoas... Din cauza
beiilor tatlui fuseser foarte sraci.
Atunci cnd se schimbase regimul, srcia
devenise o virtute şi el ştiuse, ca nimeni
altul, s speculeze acest lucru.
Dup terminarea facultii, devenise inginer
constructor. Nu ştia mare lucru, dar
nvase, n spiritul vremii, un lucru
deosebit de important: s vorbeasc ore n
şir fr s spun nimic. Devenise directorul
unei mari antreprize de construcii, iar
oamenii, credea el, l apreciau n mod
deosebit. Vorbea cte 3-4 ore la şedinele
sptmnale, ntotdeauna convocate luni
dimineaa. Le relata ntmplri din
tinereea sa, toate avnd o moral, pe care,
salariaii, trebuiau s şi-o nsuşeasc
temeinic: nainte, tovarşi, se muncea, era
mare seriozitate, iar lumea se mulumea cu
puin. Acum, toi vrei salarii mari, iar
dup cele zece ore de lucru plecai fr
nici-o umbr de regret c ai mai fi putut
lucra... Discursul continua n aceeaşi not
moralizatoare. Cnd şedina se termina, toi
se ntrebau care fusese scopul acesteia...
Cei mai zeloşi, ns, susineau sus şi tare,
c gndirea Şefului este deasupra lor, iar
ei, n nimicnicia lor, nu pot pricepe toate
nvturile transmise.
n acea perioad, primise o locuin social
ntr-o cas naionalizat, mpreun cu alte
şase familii. Avea o camer, nu foarte mare,
dar suficient pentru nevoile sale. n fond,
acas venea doar ca s se culce. Nu se
cstorise niciodat, pentru c niciuna
dintre femeile pe care le ntlnise nu se
ridica, nici pe departe, la nivelul lui.
Anii trecuser, iar el avansase politic.
Fusese promovat, rnd pe rnd, ca şef la
judeului, ministru al construciilor,
vicepreşedinte al rii, iar, la
decesul subit al fostului preşedinte,
ajunsese n funcia suprem.
Firea nu i se schimbase, iar el rmsese
acelaşi pilduitor de altdat...
Dictatorii nu se nasc, se creeaz...
Ei nici mcar nu sunt produsele unui regim...
Dictatorii sunt creaia noastr!
Ei nu trebuie neaprat s conduc o ar. i
poi ntlni şi la o banal ntreprindere,
ntr-un aşezmnt de cultur sau, uneori,
chiar n familie.
Avem, probabil, nevoie de dictatori. Dac
aceştia nu exist, ne zbatem s-i creem!
La apogeul puterii acestora, ne aruncm cu
nverşunare asupra lor, parc ntr-o revolt
interioar, necuprinşi ns de vinovie.
i distrugem, ştergem orice urm, iar apoi,
ncepem cu mai mult zel s cutm un altul...
n acest mod se metamorfozase şi el...
La nceput, se nconjurase de
foşti aplaudaci, pe care, cu timpul, i
nlturase. Aceştia i ridicau, obsesiv,
aceleaşi osanale, pn cnd deveneau
plictisitori.
Era o adevrat ntrecere, am putea spune un
fel de campionat. Cine cştiga ediia de
laude deşnate avea cele mai mari şanse de
a promova...
Situaia din ar ncepu, deodat, s devin
tot mai grea... Lumea nu mai avea cu ce s
triasc, mncarea se gsea tot mai greu,
frigul era tot mai prezent n case, iar
chipul su (vai, ce mndru era de ochii
si...) mpnzise orice loc, orict de
retras.
La nceput, acoliii si au ncercat, de
frica unor revolte, s-i sugereze o
mblnzire a condiiilor de via. S-a
suprat, atunci, ru de tot. I-a dat afar
pe toi, pentru ca s vad şi ei greutile
prin care trece ara.
Trebuiau fcute sacrificii. Mereu se gseau
alte pretexte pentru acestea. Dac nu
existau motive, ele erau inventate.
ncepuse s-şi scrie singur laudele, dar
acest lucru l epuiza. Nimeni nu mai avea
capacitatea de a sesiza profunzimea gndirii
sale şi capacitatea de a nelege aciunile
pe care le declanşa.
n jurul su, pentru aparene, era acum o
mn de oameni, numit Consiliul... Aceştia
veneau, regulat, la şedine şi tot ceea ce
aveau de fcut era s se aşeze pe scaun.
Dup aceea vorbea el... De mult nu l mai
interesa dac cineva era de acord sau nu cu
prerile sale. Indiferent ce ar fi spus
un sinucigaş, Dictatorul avea hotrrea
luat...
n dimineaa aceea, Dictatorul s-a gndit,
dup muli ani, c ar cam trebui s mai
promoveze oameni. Ia te uit ce idee
extraordinar a avut sta...
- Ştiam c vei spune acest lucru, iar eu am
ncrederea c, ntr-adevr, construcia mea
va fi cea mai grandioas din Univers.
Planurile de construcie demarar
chiar din
dup-amiaza acelei zile. Fur convocai toi
marii arhiteci ai rii şi li se ddu
termen ca, n maximum o lun, s se prezinte
cu proiectele.
Rezultatele nu au ntrziat s
apar. Dup exact o lun, pe masa lui, erau
peste o sut de proiecte.
ncepu s se uite cu mare atenie.
Era pentru prima dat cnd trebuia s se
concentreze att de intens.
Primul proiect era o cldire pe
cteva zeci de hectare, pe care, dac o
priveai din avion, aveai surpriza s vezi
chipul Conductorului. Era interesant, dar
oare cine avea curajul s treac pe deasupra
cldirii? Nu, nu e bun sta!
Alt proiect avea o faad care l
simboliza pe Marele Conductor vorbind
mulimii. Diferena de nlime ntre el şi
asculttori era cam de dou ori. Ştia c
este cam mrunel de statur, dar, n toate
ocaziile, i se construiau platforme pe care
circula singur, iar suita şi auditoriul se
aflau, undeva, jos, la mai mult de cinci
metri. l enerv deci ideea şi rupse
proiectul n bucele mici, mici de tot.
Continu rsfoirea acestora şi,
ncet-ncet, czu pe gnduri...
Oare nimeni din ara asta nu este n stare
s construiasc o cldire pe msura geniului
meu?
Ajunse la ultimul... Primul imbold fu acela
de a-l arunca...
Rmase ns mut de uimire, dar şi de
indignare...
Proiectul era o piramid, lucioas, din
marmur neagr, de dimensiuni impresionante.
nlimea sa era de fix o mie de metri. n
interiorul acesteia, era o singur camer,
fr ferestre, aflat la o treime din
nlime, pe axa de simetrie a acesteia.
Chem, de ndat, arhitectul, care aştepta,
mpreun cu ceilali, n anticamera sa.
- Mi desenatorule, tu i bai joc de mine?
Toat lumea mi-a prezentat proiecte, care
mai de care mai fastuoase, iar tu mi vii cu
monstrul sta ce are o singur ncpere?
Arhitectul, simi c trebuie s-şi joace
cartea pn la ultima. Dac nu reuşea, era
pierdut. Enervarea Marelui Conductor era
similar cu, n cel mai bun caz, o
condamnare pe via... Trebuia s se
justifice rapid, n dou-trei cuvinte, ştiut
fiind faptul c acesta nu avea rbdare mai
mult de cteva minute.
- Mare Conductor, cldirea este o piramid.
Faronii, n antichitate, erau nmormntai
n nişte construcii gigantice, pentru acele
perioade, tocmai pentru a fi conservai
pentru posteritate. n 1950, francezul
Antoine Bovis, fascinat de acest lucru, a
descoperit ns c la o treime din nlimea
piramidei se petrec nişte fenomene ciudate.
Toate organismele vii ce şi gsiser
sfrşitul acolo, nu putrezeau, ci se
mumificau. Au nceput, deci cercetri pe
aceast tem şi s-au descoperit proprieti
foarte interesante. Nu insist pe aceast
tem, dect subliniind faptul c orice
organism viu plasat n acel punct sufer un
proces de longevizare. Prin urmare,
Magnificule, cldirea aceasta poate face ca
dumneavoastr s trii mai muli ani dect
orice locuitor al planetei. Am ales o
singur camer pentru c dumneavoastr
suntei UNIC! Am ales aceast dimensiune
impresionant pentru c mreia
dumneavoastr, deşi nu poate fi egalat de
nicio construcie uman, o merit!
Dictatorul, pentru prima dat dup muli
ani, rmase cu gura cscat... Nu se
aşteptase la aşa ceva...
Trecu repede peste momentul de uimire,
nevrnd ca s se observe ceva. Arhitectul
sesiz ns şi şi spuse n sinea sa: Gata,
este al meu!
- Bine, mi desenatorule! Hai s vedem ce
iese! O s ncepem construcia, dar dac la
sfrşit nu o s-mi plac s ştii c zilele
i vor fi numrate.
ara intr n fierbere. Toi muncitorii fur
transferai de la locurile lor tradiionale,
iar inginerilor li se anular toate
proiectele la care lucrau.
Dictatorul se implic activ n realizarea
grandiosului proiect. Mai nti schimb
amplasamentul piramidei. Iniial, arhitectul
o gndise amplasat undeva, n marginea
capitalei, acolo unde era un teren viran.
Marelui Conductor nu i plcu ideea şi,
dup mai multe tentative, n care drm
cartiere ntregi de locuine, se hotr la
un amplasament inedit. n centrul capitalei,
se afla un deal de vreo dou sute de metri
nlime, folosit, de locuitori, ca loc de
agrement. Ideea i venise, ca de obicei,
ntr-o diminea, atunci cnd se uita,
aparent absent, pe fereastra biroului. Dac
la cei o mie de metri aş aduga nlimea
dealului, construcia va prea mult mai
grandioas! Chem arhitectul şi i
transmise ordinul. Vrful dealului trebuia
tiat, iar ceea ce rmnea trebuia nvelit,
de asemenea, ntr-o marmur neagr.
Construcia trebuia continuat apoi de la
baza mic a trunchiului de piramid ce se
nştea astfel.
n zadar ncerc arhitectul s-i spun c
proprietile piramidei se modificau. Camera
nu ar mai fi fost situat la o treime din
nlime şi atunci totul devenea un
monstruos edificiu fr niciun obiect.
Ideea prinsese rdcini att de adnci n
capul Dictatorului nct, dac nu ar fi avut
totuşi nevoie de arhitect,
l-ar fi mpuşcat pe loc.
Lucrarea dura de aproximativ zece ani de
zile. n acest timp, ara ajunsese la limita
srciei. Se semnalaser cazuri de crime
pentru mncare, iar populaia descreştea
ntr-un ritm inimaginabil. Evident, toate
acestea nu ajungeau la urechile Marelui
Conductor. Cei care se revoltau, erau
arestai şi duşi, ca prizonieri, la Şantier
(aşa i se spunea, toat lumea ştiind despre
ce este vorba). Uneori, forele represive
ncurajau mici revolte, ba chiar le şi
generau, tocmai pentru a putea face
arestri. Era mult mai ieftin s lucrezi cu
deinui dect cu oameni obişnuii...
Starea de sntate a Dictatorului ncepu, de
la o vreme s se deterioreze. Nu prea mai
avea poft de mncare, iar proiectul
ncepuse s l oboseasc din ce n ce mai
mult. Vedea pe fereastra biroului cum
cldirea se nla ncet, parc prea ncet.
Chem diriguitorii lucrrii şi le ddu ordin
ca, n maximum trei luni, lucrarea s fie
terminat. Mobilizarea fu general. Femei şi
copii fur aduşi pe Şantier. Copiii crau
glei de ap, iar femeile amesteceau
lianii pentru placarea cu marmur.
Dup exact trei luni, Construcia era
terminat...
Dictatorul fu invitat s pun ultimul bloc
de beton, pe care era lipit o plac de
marmur, gigantic, pe care scria: Veşnicia
l aşteapt pe Marele Conductor. Blocul
era la captul scrilor ce duceau ctre
camera unde va locui El.
Se construise un dispozitiv acionat printr-
un buton, ce deplasa blocul de beton şi l
etanşa n corpul piramidei.
n sunet de fanfare, se duse n capul
scrilor, ce emanau o lumin ciudat şi
aps pe buton. n acel moment, blocul
ncepu s se deplaseze uşor, iar o muzic,
creia nu i desluşea versurile, ncepu s
se aud din interiorul cldirii. Blocul se
etanşeiz, iar Dictatorul avu, n sfrşit,
un sentiment de mplinire. Gata, lucrarea se
terminase! Locuia n cea mai mare cldire
din Univers. El locuia!
Avu o strfulgerare de moment. Oare cum va
ieşi din aceast cldire? Nu vedea nici-un
mner, nici-un dispozitiv de acionare. Da,
chiar, a cui acionare? Realiz faptul c nu
era nici-o uş prin preajm... Poate o fi
ceva n camera sa...
Se uit la treptele din faa sa şi ncepu s
le urce.
Auzea acea muzic stranie, dar nu reuşea s
disting dect crmpeie dintr-un mesaj
repetat obsesiv: Cel mai mare ...tor
a ...it!.
- Aha, Cel mai Mare Conductor a reuşit!.
Iat, asta e o adevrat surpriz pentru
mine...
Paşii ncepur s urce treptele din ce n ce
mai greu. Erau peste trei mii...
Suflul i se ngreunase, iar muzica devenea
din ce n ce mai clar, dar tot nu putea s
desluşeasc versurile.
n fine, n fa-i apru o uş imens de
metal. Aceasta ncepu s se deschid uşor,
probabil acionat de vreo celul
fotoelectric amplasat pe scar.
Mai avea dou trepte...
Versurile melodiei se limpezir odat cu
deschiderea uşii.
Cel mai mare dictator a murit!
Ultima treapt, coincise cu atacul
fulgertor de inim.
n cdere, mai putu s vad cum n pragul
uşii era cadavrul putrezit al unui şobolan
ajuns aici, ca şi el, poate printr-o pur
ntmplare...
 
                        Data înregistrãrii textului: 06.07.2007
                        Numãr accesãri / comentarii: 857 / 0
 
Texte recente
Nr Autor Domeniu Data text Titlu text A/C
1 Florin T. Roman POEZIE 16.10.2018 Dulce secundã fecundã 2/0
2 Aurel Conțu POEZIE 15.10.2018 Tipare 3/0
3 Aurel Conțu POEZIE 14.10.2018 Linii frânte 8/0
4 nuculus POEZIE 13.10.2018 Manifest 8/0
5 Aurel Conțu POEZIE 13.10.2018 Floarea vieţii 7/0
6 bis POEZIE 12.10.2018 În interes de serviciu 6/0
7 Aurel Conțu POEZIE 12.10.2018 Frctalii 7/0
8 nuculus POEZIE 12.10.2018 Podul cu un singur picior 7/0
9 nuculus POEZIE 11.10.2018 Uneori îmi vine 9/0
10 Aurel Conțu POEZIE 11.10.2018 Portret 9/0
11 nuculus POEZIE 11.10.2018 Esente 12/0
12 Aurel Conțu POEZIE 10.10.2018 Paralel -isme 8/0
13 nuculus POEZIE 09.10.2018 Toamna 10/0
14 Aurel Conțu POEZIE 09.10.2018 Geometrii 15/0
15 Lisette POEZIE 08.10.2018 Ploaia de vise 16/0
16 Lisette POEZIE 08.10.2018 Locul cu crini 15/0
17 Lisette POEZIE 08.10.2018 Mâinile 16/0
18 elbi POEZIE 07.10.2018 Unul doar 27/0
19 cotangenta POEZIE 07.10.2018 oricât ai spera contrariul 22/1
20 gabi-if POEZIE 02.10.2018 Pierderea timpului 21/0
[ HOME ]
Comentarii recente
Nr Autor text Titlu text Comentator Text comentariu
1 cotangenta şi-mi eşti aşa frumoasã romulus Versurile tale au ceva aparte,...
2 ruddy Înainte sã pleci romulus Multã emoţie &icir...
3 cotangenta oricât ai spera contrariul romulus Versuri care transmit mult&ati...
4 romulus atat de putina iubire...(11 septembrie) romulus Va mulţumesc pentru vizit...
5 Aspiranta Voi sãruta nemurirea Lisette versuri care iti merg la sufle...
6 cotangenta fascinaţia lui a fost odatã ca niciodatã cotangenta Iti multumesc, Romulus!...
7 elbi Doar iubirea de frate romulus Versuri patriotice foarte frum...
8 cotangenta fascinaţia lui a fost odatã ca niciodatã romulus Versuri ce transmit o emoţ...
9 Aspiranta Voi sãruta nemurirea romulus Versuri frumoase, felicit&atil...
10 ruddy Scrisori romulus Versuri ce transmit un mesaj f...
11 ruddy Scrisori elbi Frumos!...
12 Mara Demetru Prima caramida Mara Demetru Multumesc...
13 Dezradacinatul Bãtrȃn şi singur Dezradacinatul Multumesc din inima, Elbi!...
14 Aspiranta De vã-ntrebaţi cumva... elbi Bun venit pe NODURI!...
15 Dezradacinatul Bãtrȃn şi singur elbi Nice to meet you!Frumoase vers...
16 Mara Demetru Prima caramida elbi Bun venit pe NODURI!...
17 ruddy În amurg elbi Bravo!!!...
18 romulus Din prea multa iubire... romulus Va multumesc! ...
19 dodorel62 Te-am iubit şi te iubesc, elbi Dorele, bun venit pe NODURI da...
20 cotangenta lumea e o sumã de compromisuri Geanina Moldovanu Am plans... asa este....
[ HOME ]
[ Click aici pentru a vedea un autor / text la întâmplare! ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
Constantin GHERGHINOIU, Eugenia cosmosului meu, Ed. Ex Libris, Braila, 2009
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN