Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Dreptatea nu este altceva decat iubirea de om a inteleptului.» - [G.W. Leibniz]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
OPINIA TA
Spune-ţi părerea!
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
Vrei un site personal?
CyberPoems
Poeme cibernetice
Soft nominalizat la Concursul Naţional de e-content, mai-2005
[Free download]
SITE-URI PRIETENE
»  Portal de divertisment
»  Anticariat online
»  Poeme cibernetice
»  Meditaţii, meditatori
»  AnteCV - Testare online
»  Management sexual
»  Testare/evaluare offline
»  Pro LOTO 6/49, 5/40
  Vizitatori:  16165382  
  Useri online:   59  
Cenaclul «Spune ceva»

Revista literara BOEMA

Filme si aplicatii multimedia educationale

DONATI
PENTRU CULTURĂ


Anunţuri: Antologie literară colectivă  
 
[ ESEU ] Tutu Vasile

Privire psihologica asupra timpului meu
 
Totul n aceast lume este supus
schimbarii. O degradare lent, dar sigur
cuprinde orice nceput al unei bucurii.
Bucuria de a tri este umbrit de frica de
moarte. Nu nelegem termenul de moarte, fie
ea veşnic, sau temporar. Ceea ce nelegem
este simplu; de exemplu, acum scriu şi prind
din zbor gndurile, ce se succed ntr-un mod
supus ntmplrii. O anumit parte a acestor
gnduri provin din experien. Propria
experien. Dintre acestea, facem o selecie
pe criterii morale şi celor care rezist, le
dm forma
scrisului.

Atunci cnd suntem suprai, suntem
ntr-un anumit fel şi antipoetici. Ne
exprimm dur, şi la o cercetare atent ne
folosim de un limbaj glacial. Conştiina,
acest bumerang ce se ntoarce mpotriva
noastr ori de cte ori ne situm pe o fa
a greşelii, este elastic, se pliaz.
Fenomenele externe se rsfrng n ea lsnd
o anumit urm. Paşi pe nisip, am putea
spune, pentru c este ceva ce netezeşte
urma, lsnd totul sau reprezentarea fr
influiene asupra
conştiinei.

Mai exist n lume, n anumite momente,
c totul se mbrc ntr-o nuan
posomort, terestr, şi ne referim la
culoarea ce predomina. S fii orb şi s nu
vezi aceast nuan de un gri nchis, ce
produce ochilor iritare. Dar totul pentru un
timp. Zone şi zone, timpuri şi timpuri. Şi
vine primavara, imaginea se schimb, ochiul
ncntat ntinereşte. Peste gri se suprapune
verdele, tot cerul şi mai ales pmntul
pulseaz.
Frumuseea vieii, o simim n rare
momente, frumuseea pur. Ne poate veni n
minte imaginea cu prietenul mult aşteptat,
pe care l revedem pentru scurt timp. Se
deschide o lume nou ce va schimba pentru o
perioad orizontul cenuşiu. De fapt totul se
produce n interior. Te simi fericit,
pentru ca apoi s aştepi
iarşi.
Aşteptarea este grea, dar de ai simul
rbdrii devii mai nelept. nelepciune ce
se naşte din lips, lipsa celui care te
nelege. n astfel de momente se adun
materie, se decanteaz idei, şi nfişarea
conştiinei capt alte manifestri.
Sinceritatea fa de sine nseamn s nu te
mini, minind pe alii. Şi aceasta se
simte cel mai bine. Omul simte dac este
minit. Dac este clar n interior işi va da
seama. Dac şi interiorul lui suport
necunoscute va sfrşi prin a accepta
minciuna.

Dar se ntmpl de acceptm falsul
din ruşine pentru cel care n-il ofer.
Conştiina, plictisit s tranşeze
categoric, nu mai opereaz voit. Este
asemntor cu oamenii care sunt orbi n
lumina soarelui. Degeaba, n zadar este
mult lumin, nu este cine a o vedea.
Aceste fapte declanşeaz n noi un
rs forat. nelegi şi totuşi nu nelegi,
sau nu ai puterea de a te lumina. Ai vrea,
dar ceva produce o ruptur, ceva lipseşte.
Trim ntr-o civilizaie super
tehnologizat. Maşina este prelungirea
minilor omului. Ne ndeprtm de natura,
din ce n ce mai mult. Se pare c pe de o
parte se cştig, dar oare ce pierdem? Se
pierde natura din noi. Sfrşim prin a ajunge
şi noi simple maşini sau
mecanisme.
Aceste lucruri au nceput relativ
recent, o sut de ani, dou sute. n ultima
sut lucrurile s-au precipitat, iar de dou
sute au nceput s prind
contur.

Acum lucrurile generale sunt reduse
la stri care se succed din ce n ce mai
repede, totul prins parc de o viteza
ameitoare. Cel mai bine reprezint acestea,
pulsaia sacadat şi uniform a creaiilor
artistice care ni se ofer n actualitate. O
art care se vrea a suplini dorina dup
natur, din oraşul de beton şi maşini.
Frumuseea dorit n asemenea conjunctur ia
o form de
ridicol.
Atunci cnd umblm cu un material
divers, dac tendinele dispersate ale
acestuia le unim sub o trstur comun,
obinem un ceva unitar. Viaa ntreag are
un aspect unitar, dac vorbim de acei 60-70
de ani ct ne este dat s trim, datorit
nceputului şi sfrşitului
ei.


Nu este trist n lume, sunt attea
lucruri frumoase, trebuie doar un ochi atent
care s lucreze. Un astfel de ochi, care
lucreaz n interior, şi va imagina o
mulime de situaii şi se va opri doar
asupra acelora care au un interes anume.
Interes legat de ceea ce reprezint
importana pentru persoana n cauza. Fiecare
cu gustul su. Gustul pentru frumos bine şi
curat este ceva propriu tuturor oamenilor.
Toi doresc s stea ntr-un loc al curiei,
sa priveasca o imagine frumoas şi s se
simta bine. Aceasta arat ceva cu care ne
asemnm. Este un ceva suprem care se
rsfrnge n fiecare situaie de bine frumos
şi curat. Omul iubeşte pe cel asemenea. Sau
mai bine spus omul iubeşte ceea ce cunoaşte.
O cunoaştere trecut prin filtrul raiunii.
Simurile pot nşela. Acum simim ntr-un
fel, puin mai trziu altfel. Ceea ce este
raionalizat şi descris n concepte sau
idei, rmne ca o cunoaştere valabil n
toate cazurile. De exemplu cnd privim o
frunz, sentimentul de culoare se traduce
prin ataşamentul interior pentru o anumit
nuan, pe cnd ideea de frunz ne o
reprezentm clar şi cu distincie n minte.
Mai exist o cunoaştere bazat exclusiv pe
sentimente. Dac vorbim despre ea la modul
apropiat, sau din vecintate, atunci ne
situm pe o treapt egal cu a intuiiilor
profunde .
Se ntmpl ca acest fel de a
cunoaşte s fie cel mai apropiat de ce se
ntmpl n real, dar i lipseste acel grad
de apropiere de explicaia logic. Rmnem
cu o imagine a realului, pe care doar noi o
decodificm n sensul nostru, doar noi avem
cheia la acea reprezentare. Putem s o
comunicm celuilalt, omului de lnga noi,
doar dac reuşim s creem n el, ceea ce am
simit noi. Şi atunci ne vor trebui imagini,
culori, sunete toate reunite sub
caracteristica general de senzaii
rsfrnte n exterior.
Şi totuşi, cuvntul pur
este cel ce poate reprezenta n mod adecvat
ceea ce dorim şi vrem a exprima. Aceasta
pentru c fiecare cuvnt poart cu sine şi
aduce o anumit ncrctura şi densitate de
sens şi simbol. Mai bine spus sens, pentru
c simbol ne duce cu gndul la ceva ascuns.
Ori cuvntul vine s descopere, semnificaia
sau simbolul, adic i d un sens.
Cutm un sens n aceast
desfşurare a lumii cu care venim n
contact. Şi este un adevr n aceast
cutare. Acela c o via ntreag facem
acest lucru, cutm şi gsim. O certitudine
este aceea c trebuie s fie ceva cu aceast
lume unde ne-am trezit. Nu este nimic la
ntmplare din cele care ne sunt n
apropiere. Ne imaginm doar cutarea noastr
şi toate etapele prin care trecem pentru a
descoperi ceva stabil.
Aceste drumuri
cnd se ntretaie, cnd merg paralel.
Experiena noastr o mprtşim celorlali
şi n acelaşi timp primim experien.
Aceasta se decanteaz n noi lsnd loc
reaciilor sau manifestrilor exterioare.
Deseori ne simim mnioşi, tot de attea ori
experimentm o stare de mulumire. Un
barometru al acestor stri l vom gsi
privindu-ne n fiecare
diminea.

Atunci suntem
calmi şi o anumit stare are ntietate,
sau precumpneşte. Aceasta ne va influiena
pe parcursul
zilei.


Sunt anumite
cuvinte care spun totul. De ar fi s trim
n linişte tot restul vieii. Ar fi ceva,
prin sine frumos şi se va ntipri n noi,
n imaginea noastra. Vom deveni luminai şi
plini de frumusee. Liniştea din interior va
fi ca un fapt premergtor unei lumi mai
fericite. Trim noroiul prozei.
Noi vrem candoarea
poeziei, dar ceva ne ine pe loc.Ne vrem
mbrcai cu aripi de aur, dar avem coli şi
gheare.
Ne imaginm c vom
reuşi s trecem frontiera dintre bine şi mai
bine dar aripile de ghea ne trag
iremediabil n jos. Şi totuşi şans este
pentru fiecare. Unde este linişte şi pace,
totul merge bine, florile binecuvnteaz n
bataia vntului. Unde este rzboiul, unde
este tirania lucrului pe care nu vrem a-l
face dar l svrşim, poate vom scpa odata
de strnsoarea lutului. Dar toate la timpul
lor. Da, exact aşa toate vor veni, mai
devreme sau mai trziu. Şi un lucru
important, timpul curge n favoarea noastr.
Nici o pictur din clepsidra aspr nu curge
mpotriva noastr. Totul este cu noi şi
pentru
noi.

Astfel s devenim
mai buni, mai plini de respect, şi astfel ne
vom situa pe poziia omului cumsecade. Şi
aceasta nu doar pentru un timp ci pentru
totdeauna. Vedem c nu ne gsim liniştea
atunci cnd facem rul. Nu este propriu
firii noastre raul. Nu şi are temei n noi.
Dar vai, alegerea este a noastr. De noi
depinde tot ce va urma. Şi aceasta nu o spun
pentru a ne juca cu aceast libertate, ci
pentru a o preui şi a cuta s o raportm
la ceva deosebit şi
nalt.

Cuvntul este ca şi un
copil. l avem al nostru, l creştem şi
apoi este rndul lui s nasc. Şi nu poate
naşte dect dac se desprinde de matrice.
Cuvntul naşte nelepciune. nelepciunea
naşte ştiina. Ştiina seduce prin puterea
raionamentului. Prin extensiune:
sentimentele nasc percepii, intuiii, dar
tot la cunoaştere se rezum. Cutm a
cunoaşte. Ne folosim de cuvnt ca de o
moned de schimb. Şi doar cuvntul are
puterea de a crea. Prin cuvnt putem da
naştere la tot ceea ce ine de o lume
interioar. Ferestre deschise asupra eului
nostru.


Puni de legatur
pentru comunicare. Capete de pod ctre alte
lumi, ascunse n noi. Cuvnt de nvtur,
cuvnt ascuns, cuvant frumos spus la timp,
toate alinnd rni sau ferindu-ne de ru.
Cnd zbovim asupra unui fapt, cu arma
cunoaşterii, ni se ofer taine ascunse, pe
care doar cuvntul le poate face nelese.
n aşteptare şi rbdare exist mult neles.
Vedem c ne trebuie rbdare pentru roade.
Acum n aceste timpuri ne simim fr de
rbdare. Parc a fugit dintre noi şi cu ea
şi aciunile noastre sunt prinse de aceast
grab nedesluşit. De cnd cu societatea
capitalist, timpul se msoar ntre
diferitele descinderi la supermarket.
Timpul curge dozat, cu o uşoar iradiere n
trecut, lipsind momentul prezent şi gsind
sens n viitor. Totul pe band,
cumprturile pe band, preurile la fel, ne-
am procopsit cu aceast modalitate de a ne
curge srmanul timp pe care l avem. Nu este
loc de tandree. Puina tandree şi
gingşie, sun meschin pentru o maşin.
Deosebit de mult btaie de cap cu toate
hrtiile acestea. Dar aşa este timpul
nostru. Totul se desfşoar contabilizat,
contra cronometru şi la repezeal. Nu e de
mirare c ne trezim n vrst aşa de o dat.
Pn şi copiii simt aceast influien
nefast a
timpului .

Revoluia
industrial am simit-o, spre ce ne
ndreptm?
Unde mergem? Oare
totul este aşa la ntmplare? Nu ne vine a
crede. Cnd punem semnul sens acestei viei,
descoperim ncetul cu ncetul desfşurarea
precis a evenimentelor. Ne dm seama de
aceasta cu gndul c şi ceilali vd la fel.
Atunci mergi şi vorbeşti cu cineva. Se
ntmpl c i spui ceva şi nu te poi face
neles. Apelezi la limbaj, dar acesta nu-şi
descoper acele ascunse nelesuri cu care
s te comunici. Pe cine s dm
vina?
Sunt momente de
graie n care un singur cuvnt spune mai
mult dect o ntreag inşiruire. Momente
prielnice le vom numi. Şi sunt aşa de
puine. Dar atunci cnd vin rscumpr proza
dinainte.

O floare n lumin
şi o maşin huruind. Cam ntre aceşti doi
poli ne ducem lutul trupului. Sun
nongraios unul dintre termeni dar aşa este.
Cu timpul cptm siguran n aciuni şi
atunci ne dublm succesul cu masca mndriei.
Suntem mndri de propriile realizri. n
fa ni se deschide o prpastie, prpastia
propriului eu. Nu suntem noi. O mare parte
din aciunile noastre, poart cu sine acest
sindrom acela al mulumirii de
sine.

O mulumire
tihnit, casnic, ne cuprinde cnd vedem
lucrurile mergndu-ne bine. Aici nu este loc
de sprtur. Dar atunci cnd ne gndim la
sens şi observm lipsa acestuia, ne cuprinde
neliniştea. Cineva strig n noi, senzaiile
şi pierd densitatea şi tria, strigtul
produce groaz. Nu ştii unde s mergi n
astfel de momente, nu este loc pentru noi ne
gndim, dar se uit n atare momente sensul
profund cu care este impregnat viaa.
Acesta este nsuşi faptul c trieşti. Dac
am fi n situaii mai grele ne vom da seama
de liniştea situaiei de
fa.

Culori şi umbre,
jocuri şi lumini, oare aceasta s fie
frumuseea clipei de fa? Timpul curge n
şiraguri de clipe. Ele nu seamn una cu
cealalt. Unele sunt strlucitoare, altele
mate. Depinde şi de unghiul
privitorului.
La teatru, luminile
rampei dau decorul piesei. Piesa se
desfşoara sub ochii noştri ca un sunet de
flaşnet regizat de cel ce nvrte. Cutie
muzical ...caut s prind viaa. Sunt dou
suflete, unul este al omului şi cellalt al
cutiei.

Omul se uit pe
sine, şi aceasta pentru o bucat de pine.
Alimentaie sntoas, diete capricioase
pentru unii oameni, şi pine pentru
flasnetar.

Revenind la
teatru...viaa nu este teatru, totul nu este
mncarea, lumea este o capodoper. Creaie
produs n timp şi la discreia acestuia.
Dar aşa de frumos a lucrat iscusitul
furar.


Este ceva bun n
acest fapt: fiina interioar nu este la
ndemna privitorului. Dac am avea corpul
strveziu s-ar citi n noi. Astfel sau
altfel ne folosim de limbaj pentru a
cunoaşte omul de lng noi. Şi sunt multe
forme de limbaj. Un limbaj fr cuvinte ne
nconjoar fiecare mişcare sau gest. A cuta
s fii original sau, dimpotriv, a nu cdea
n acest capcan.
Deja suntem
originali fiecare dintre noi. O singur
linie tras pe hrtie, poarta amprenta
noastra. Sau ducnd mai departe gndul, noi
oamenii ne asemnm ca aspect exterior, toi
suntem la fel plmdii, dar interior sau
ceea ce se scurge prin neuronii creierului
difer enorm. Ct informaie se scurge prin
aceste canale de legatur, şi ce deosebit
este ea.
 
                        Data înregistrãrii textului: 10.11.2006
                        Numãr accesãri / comentarii: 901 / 0
 
Texte recente
Nr Autor Domeniu Data text Titlu text A/C
1 Florin T. Roman POEZIE 16.10.2018 Dulce secundã fecundã 8/0
2 Aurel Conțu POEZIE 15.10.2018 Tipare 6/0
3 Aurel Conțu POEZIE 14.10.2018 Linii frânte 13/0
4 nuculus POEZIE 13.10.2018 Manifest 10/0
5 Aurel Conțu POEZIE 13.10.2018 Floarea vieţii 10/0
6 bis POEZIE 12.10.2018 În interes de serviciu 13/0
7 Aurel Conțu POEZIE 12.10.2018 Frctalii 9/0
8 nuculus POEZIE 12.10.2018 Podul cu un singur picior 12/0
9 nuculus POEZIE 11.10.2018 Uneori îmi vine 14/0
10 Aurel Conțu POEZIE 11.10.2018 Portret 12/0
11 nuculus POEZIE 11.10.2018 Esente 16/0
12 Aurel Conțu POEZIE 10.10.2018 Paralel -isme 10/0
13 nuculus POEZIE 09.10.2018 Toamna 14/0
14 Aurel Conțu POEZIE 09.10.2018 Geometrii 19/0
15 Lisette POEZIE 08.10.2018 Ploaia de vise 19/0
16 Lisette POEZIE 08.10.2018 Locul cu crini 18/0
17 Lisette POEZIE 08.10.2018 Mâinile 21/0
18 elbi POEZIE 07.10.2018 Unul doar 36/0
19 cotangenta POEZIE 07.10.2018 oricât ai spera contrariul 28/1
20 gabi-if POEZIE 02.10.2018 Pierderea timpului 24/0
[ HOME ]
Comentarii recente
Nr Autor text Titlu text Comentator Text comentariu
1 cotangenta şi-mi eşti aşa frumoasã romulus Versurile tale au ceva aparte,...
2 ruddy Înainte sã pleci romulus Multã emoţie &icir...
3 cotangenta oricât ai spera contrariul romulus Versuri care transmit mult&ati...
4 romulus atat de putina iubire...(11 septembrie) romulus Va mulţumesc pentru vizit...
5 Aspiranta Voi sãruta nemurirea Lisette versuri care iti merg la sufle...
6 cotangenta fascinaţia lui a fost odatã ca niciodatã cotangenta Iti multumesc, Romulus!...
7 elbi Doar iubirea de frate romulus Versuri patriotice foarte frum...
8 cotangenta fascinaţia lui a fost odatã ca niciodatã romulus Versuri ce transmit o emoţ...
9 Aspiranta Voi sãruta nemurirea romulus Versuri frumoase, felicit&atil...
10 ruddy Scrisori romulus Versuri ce transmit un mesaj f...
11 ruddy Scrisori elbi Frumos!...
12 Mara Demetru Prima caramida Mara Demetru Multumesc...
13 Dezradacinatul Bãtrȃn şi singur Dezradacinatul Multumesc din inima, Elbi!...
14 Aspiranta De vã-ntrebaţi cumva... elbi Bun venit pe NODURI!...
15 Dezradacinatul Bãtrȃn şi singur elbi Nice to meet you!Frumoase vers...
16 Mara Demetru Prima caramida elbi Bun venit pe NODURI!...
17 ruddy În amurg elbi Bravo!!!...
18 romulus Din prea multa iubire... romulus Va multumesc! ...
19 dodorel62 Te-am iubit şi te iubesc, elbi Dorele, bun venit pe NODURI da...
20 cotangenta lumea e o sumã de compromisuri Geanina Moldovanu Am plans... asa este....
[ HOME ]
[ Click aici pentru a vedea un autor / text la întâmplare! ]
Cenaclul Literar Online
«Noduri şi Semne»
Editura InfoRapArt
EXPOZIŢIE DE CARTE
Iuliana ION, ngenunchind n Univers, poezie, Editura Le Brontosaure
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALUL ASPRA 2014
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Ghid de exprimare
Contact
Istoria cenaclului
Membrii cenaclului
PUBLICÃ ŞI TU!
ONOMANTIA
MĂREŢIA OMULUI
MenStrict
Cel mai util cadou pentru iubita ta!
[ Free download]
Revista literara BOEMA
Editura InfoRapArt

OPINII
Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE      PROZĂ      ESEU      TEATRU      UMOR      DIVERSE      BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@inforapart.ro              Copyright © 2002 - ANA & DAN