În România prostia nu e boalã,
...
În România, proştii-s precum sfinţii,
Nevinovaţi şi puri ca nişte nou nãscuţi,
Sunt sinceri şi fireşti, neprefãcuţi,
Am intrat prin ei în noaptea minţii!
...
În România prostia nu e boalã,
Ea se deprinde temeinic, din nãscare,
Prostia la români are valoare,
Valoare obţinutã în ani şi ani de şcoalã!
...
N-am putea spune cã dascãlii sunt proşti,,
Asta e programa, plinã de prostii,
Ajungi chiar sã-i respecţi dacã-i cunoşti,
Nu-i deloc uşor sã prosteşti copii!
...
Copiii noştri, cum ajung adulţi,
Pot fi cu uşurinţã folosiţi,
Absolvenţi de şcoli, superior prostiţi,
Cu-atât mai utili, cu cât sunt mai mulţi!
...
Şi-n realitatea noastrã imediatã,
Nu eşti prost, în România nu exişti,
În România proştii sunt artişti,
Iar prostia a ajuns la rang de artã!
...
Proşti-s vizibili, nu-i greu sã-i recunoşti,
Sunt peste tot, parcã tot mai mulţi,
Fii doar atent ce spui, sã nu-i insulţi,
Cã România geme azi de proşti!
...
Mulţi sunt absolvenţi de facultate,
Unii au chiar douã facultãţi,
Peste ei sunt cei cu doctorate,
Mai pune-te cu proştii, dacã poţi!
...
Fiind utili, sunt peste tot bãgaţi,
Fãrã ei, ar fi dezastru-n ţarã,
În România prostia nu e boalã,
Proştii voteazã şi tot ei sunt votaţi!
...
Nu eşti patriot dacã-i urãşti,
Ei sunt la guvernare şi în parlament,
Mama proştilor, gravidã permanent,
E harnicã şi ne-a umplut de proşti!
...
Sã li te-mpotriveşti ar fi-n zadar,
Cu proştii nici nu-i bine sã te pui
Şi-n România, parcã a nimãnui,
Prostia-i un firesc existenţial!
|
